Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa, educaţie: măsuri pentru o mai mare egalitate a şanselor în cadrul şcolii republicane

gettyimages-481683033_0.jpg

Image source: 
BSIP/Universal Images Group via Getty Images

În Franţa, începe şcoala pentru 12 400 000 de elevi şi pentru 871 000 de profesori. Ministrul învăţămîntului, Jean-Michel Blanquer, este prezent pe toate fronturile mediatice pentru un amplu exerciţiu de pedagogie: el explică în ce constau noile reforme legate de învăţămînt, de la gradiniţă pînă la stadiul liceal. Un element important al reformelor este obligativitatea pentru toţi copiii, începînd cu vîrsta de 3 ani, de a se integra într-o structură de învăţămînt. Pînă acum şcoala era obligatorie începînd de la 6 ani.

Ofensiva islamului radical în Franţa obligă acum autorităţile franceze la o contra-ofensivă, de unde decizia ca toţi copiii să se ducă la grădiniţă începînd cu vîrsta de 3 ani. Ministrul de resort nu se ascunde după deget: el recunoaşte că există multe probleme cu şcolarizarea copiilor în sînul unor comunităţi provenind din imigraţie. Fie că respectivii copii sunt supuşi unui fel de îndoctrinare încă de mici, în aşa fel încît atunci cînd ajung la şcoală, la vîrsta de 6 sau 7 ani, sunt deja “formaţi” în spirit religios şi uneori chiar integrist… Fie că fetele sunt ţinute acasă cît mai mult timp şi trimise la şcoală cît mai tîrziu, adică după ce împlinesc şase sau şapte ani.

A mai existat în Franţa şi fenomenul grădiniţelor musulmane clandestine. Copii aparţinînd unor familii musulmane erau depuşi cu discreţie în astfel de locuri create în mod ilegal şi unde, evident, li se inculcau principii şi moduri de comportament uneori incompatibile cu valorile republicane. În general din aceste grădiniţe copiii nu aflau nimic susceptibil să-i ajute mai apoi să înţeleagă ce înseamnă laicitatea sau egalitatea între femei şi bărbaţi.

Multe dintre declaraţiile făcute de ministrul francez al învăţămîntului ar merita să suscite reflecţii şi în România. De exemplu cînd Jean-Michel Blanquer spune că “inegalităţile se instalează foarte repede şi că prima dintre ele este cea determinată de limbaj”. Cînd un copil ajunge la grădiniţă, la vîrsta de trei ani, mai explică ministrul francez, el vine cu un anumit vocabular asimilat în familie. Ori, nu toate familiile se ocupă în acelaşi fel de copii. De unde şi constatarea pedagogilor că unii copii vin cu un vocabular mai dezvoltat şi alţii mai puţin nuanţat. Dacă sunt preluaţi de la vîrsta de trei ani, însă, există şanse mai mari ca şcoala republicană să atenueze aceste “inegalităţi legate de limbaj”, de mînuirea cuvîntului…

Filozofia generală a ministrului, în ce priveşte învăţămîntul primar, este că elevii trebuie să iasă toţi din această etapă ştiind să scrie, să citească şi să socotească. Ministrul a pledat deci pentru revenirea la nişte principii clare, simple şi sănătoase, care uneori au fost abandonate în favoarea a tot felul de experienţe pedagogice hazardate.

Alte reforme şi măsuri sunt legate de numărul de elevi pe clase, de bacalaureat, de prezervarea laicităţii în spaţiul educativ…

Noul tip de bacalaureat, bazat pe principiul unui control continuu, va deveni efectiv abia în 2021. Comentatorii avizaţi vorbesc de o adevărată revoluţie în ce priveşte noua formulă a bacalaureatului: 40 la sută din nota finală va depinde de rezultatele obţinute la controale precedente.

Ne aflăm deci în faţa unui şantier eşalonat pe mai mulţi ani şi care nu este aplaudat chiar de toată lumea, uneori fiind contestat chiar de elevii de liceu şi de unii profesori. Ministrul consideră însă că are datoria de a explica şi de a reexplica justeţea reformei actuale, rodul mai multor ani de reflecţie şi de eforturi de adaptare la o lume în transformare accelerată.