Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron şi “diplomaţia realistă”

macron_putin.jpg

Emmanuel Macron şi Vladimir Putin la Sankt-Petersburg, 24 mai 2018
Image source: 
Reuters/Grigory Dukor

Franţa îşi continuă eforturile de mediere în vederea “salvării” acordului nuclear semnat de comunitatea internaţională cu Iranul, acord din care s-au retras anul trecut Statele Unite. O delegaţie iraniană se află la Paris pentru a un dialog aprofundat, inclusiv pe teme economice. “Mai sunt multe lucruri de pus la punct, dar ne vorbim într-o atmosferă de încredere” a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves le Drian. Peste cîteva zile el va pleca la Moscova pentru o altă rundă de discuţii dificile, în contextul în care Franţa doreşte să relanseze relaţiile Rusiei cu Europa.

Iată două fronturi diplomatice pe care Franţa este foarte activă: cel iranian şi cel rus. Preşedintele Emmanuel Macron este adeptul “diplomaţiei realiste”, constată, într-un articol publicat în Le Figaro, politologul Renaud Girard. La recenta reuniune a grupului G7 de la Biarritaz, şeful statului francez a mai demonstrat că este capabil şi de persuasiune, şi chiar de “lovituri de teatru diplomatice”. El l-a convins, de exemplu, pe omologul său american Donald Trump că dialogul cu Iranul trebuie relansat şi că găsirea unor soluţii diplomatice la problema iraniană este infinit mai profitabilă pentru toată lumea decît un conflict deschis.

Pe baza acestor argumente a fost invitat la Biarritz ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, ceea ce a produs senzaţie în acele zile. Mai precis, Emmanuel Macron încearcă să-l convingă pe Donald Trump să reducă sancţiunile decretate împotriva Iranului, sancţiuni care paralizează total exporturile de petrol iranian, urmînd ca Teheranul să facă la rîndul său un gest pentru a convinge comunitatea internaţională că nu doreşte să fabrice bomba atomică. In termeni tehnici, Franţa se pronunţă pentru deschiderea unei linii de credit internaţionale astfel încît Iranul să nu fie total izolat în sfera comercială.

Eforturile Parisului sunt sprijinite de Germania, Marea Britanie şi de Rusia. Luni 2 septembrie, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, l-a primit la Moscova pe omologul său iranian Mohammad Javad Zarif, şi a salutat eforturile de mediere ale Franţei, criticînd în acelaşi timp ceea ce el numeşte “acţiunile distrugătoare ale Statelor Unite”. In cazul în care Franţa reuşeşte într-adevăr să deschidă pentru Iran o linie de credit de 15 miliarde de dolari, cum s-ar părea că are intenţia, poate că economia iraniană ar beneficia de puţin oxigen, la fel ca şi diplomaţia internaţională.

În ultimul timp Emmanuel Macron s-a consultat intens cu preşedintele iranian Hassan Rohani precum şi cu preşedintele american Donald Trump. Va reuşi oare Franţa să medieze o întîlnire între cei doi? O astfel de întîlnire ar însemna un pas important pentru ieşirea din logica înfruntării. În definitiv, dacă s-a văzut deja de cîteva ori cu preşedintele nord coreean Kim Jong-un, de ce nu s-ar vedea Donald Trump şi cu Hassan Rohani?

Data de 6 septembrie a fost fixată ca un nou ultimatum de către iranieni: ei le cer europenilor să ajute Iranul ca să poată exporta măcar 700 000 de barili de pentrol pe zi, în caz contrar urmînd să-şi accelereze producţia de combustibil nuclear… Dată fiind apropierea acestei date se intensifică acum şi activitatea diplomatică. Nimic nu se va putea face, în orice caz, fără aprobarea americanilor. Toate băncile din lume, inclusiv Banca Naţională a Franţei, se tem de posibilele sancţiuni americane, şi deci nu vor transfera bani în Iran fără binecuvîntarea Washington-ului.

In ce priveşte eforturile Franţei de a aprofunda dialogul cu Rusia, ele sunt sprijinite de preşedintele Donald Trump dar prost văzute de Congresul american şi de marile instanţe mediatice din Statele Unite, ne spune Renaud Girard în Le Figaro. Politologul este şi el de părere  că dialogul Europei cu Rusia trebuie relansat, dar mai avertizează că Rusia va trebui să-şi definească o linie politică: altfel spus, ori se întoarce spre China, ori spre Europa.