Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parisul în septembrie: “la rentreé”

ecole2_0.jpg

Image source: 
REUTERS/Eric Gaillard

Începutul lunii septembrie are o savoare aparte la Paris. Este momentul cînd parizienii se întorc din vacanţă cu energii pozitive, ceea ce se simte în tot oraşul. În primele zile ale acestei luni cu soare blînd majoritatea conversaţiilor din birouri, la Paris, se învîrt de altfel în jurul vacanţelor. Fiecare povesteşte pe unde a fost şi cum i-a fost. Vacanţele sunt un fel de religie în Franţa, a spune că nu pleci în vacanţă în luna august este ca şi cum te-ai declasa singur pe scara socială. Există însă şi o categorie de francezi care rămîn în august la Paris tocmai pentru a-l savura mai bine, dat fiind că multe cartiere sunt aproape pustii…

Luna septembrie este una marcată de un fel de optimism, de optimismul momentelor de început. Conflictele sociale nu sînt încă lansate, deci atmosfera generală este mai degrabă utopică şi tonică. Am mai vorbit de la acest microfon despre termenul “la rentrée”, reluarea generală a activităţii după vacanţele de vară. Această reluare a activităţii este declinată pe toate palierele: în domeniul politic, social, şcolar, cultural, editorial… Presa este plină de termeni adecvaţi, “la rentrée politique, sociale, scolaire, culturelle…”

Aflu, din diverse depeşe, că vestele galbene sunt ezitante. Îşi vor relua ele mişcarea în această toamnă la Paris? Rămîne de văzut dacă Bulevardul Champs-Elysées va deveni din nou terenul mediatic de predilecţie al contestaţiilor sociale. În prezent el atrage mulţimile în special pentru magazinele sale de lux, cinematografele şi terasele sale. Librăriile sunt invadate de sute de cărţi noi, peste cinci sute de romane îşi dispută atenţia publicului în această toamnă. Juriile marilor premii literare vor anunţa curînd care sunt primele lor selecţii. A face parte dintre cei patru sau cinci autori selecţionaţi pentru premiul Goncourt, de exemplu, este deja un lucru extraordinar şi echivalează cu un premiu.

Parisul îşi reia ritmul de mare capitală culturală, cu propuneri incitante în materie de teatru, film, muzică, operă, expoziţii. Pe data de 11 septembrie marele eveniment va fi inaugarea, la Centrul Pompidou, a unei expoziţii dedicată lui Francis Bacon, “pictor al cruzimii şi al tragediei” se precizează în caietul program.

Pe 10 septembrie începe Festivalul toamnei la Paris, şi va dura pînă pe 31 octombrie. Un festival orientat în special spre teatru şi dans, vor putea fi văzute astfel în capitala Franţei mari spectacole create cu ocazia altor festivaluri, cum a fost cel de la Avignon. Nu mai puţin de 47 de teatre, centre culturale şi alte instituţii din Paris şi din regiunea pariziană şi-au deschis porţile pentru programările din cadrul acestei manifestări. Pînă atunci însă un alt festival, de jazz, este în plină desfăşurare. Festivalul "Jazz à La Vilette" a început pe 30 august şi se va încheia pe 10 septembrie, o manieră de a face tranziţia spre Festivalul de toamnă.

Intre 5 şi 14 septembrie Parisul va trăi ritmul a ceea ce se numeşte “Design Week”. Creaţia contemporană în materie de design va invada multe galerii, şcoli de artă şi ateliere din tot oraşul.

Limba engleză este tot mai prezentă în spaţiul publicitar parizian şi deci nimeni nu se miră cînd dă cu ochii de un afiş pe care scrie, cu litere mari, “STEPTEMBER”. Ce este STEPTEMBER? O invitaţie adresată parizienilor de a se implica într-o operaţiune de sănătate publică: adunarea de fonduri în favoarea cercetărilor legate de paralizia cerebrală. Iniţiativa vine de Australia şi începe să aibă tot mai mulţi adepţi. Faceţi zece mii de paşi pe zi (de unde şi termenul englez step) şi adunaţi bani pentru o cauză justă, spun organizatorii. 

În acest început de septembrie parizienii îşi redescoperă oraşul şi datorită faptului că se încheie unele şantiere, de exemplu se redeschide Théâtre de la Ville după doi ani de lucrări. Cîteva spetacole de stradă sunt prevăzute cu această ocazie, momentele cele mai incitate urmînd să fie defilările de marionete gigantice, între 13 şi 14 septembrie.

Parisul rămîne un oraş al luminilor, cel puţin al luminilor culturale, chiar dacă se vor găsi mereu guri rele care să pronunţe o frază acră, un clişeu de genul “Parisul nu mai e ce a fost”. Tocmai, Parisul este ceea ce este pentru că ştie să se reînnoiască neîncetat.