Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Summit de urgenţă pentru Amazonia

amazon3.jpg

Vedere aerianà a pàdurii amazoniene la Robore, Bolivia, 25 august 2019
Vedere aerianà a pàdurii amazoniene la Robore, Bolivia, 25 august 2019
Image source: 
REUTERS/David Mercado

In Columbia are loc astăzi un summit de urgenţă consacrat Amazoniei. Participă reprezentanţi din 6 ţări sud-americane printre care şi Brazilia. Jair Bolsonaro, şeful statului brazilian, a invocat motive medicale pentru a nu se deplasa la reuniune dar va interveni la dezbateri prin videoconferinţă. Care sunt mizele summitului şi ce aşteptări au popoarele autohtone?

„Un summit amazonian fără Brazilia e ca o cupă mondială de fotbal fără Brazilia, adică fără mare interes”. O spune un jurnalist local citat de colegii noştri francezi de la RFI.

Chiar şi în absenţa lui Jair Bolsonaro, Brazilia va fi totuşi reprezentată la Leticia – oraşul columbian care găzduieşte reuniunea amazoniană – de ministrul său de externe. In plus, liderul de la Brasilia a promis că va lua cuvântul prin videoconferinţă deci spectacolul este asigurat.

Nu trebuie uitat în acest context că pădurea amazoniană este în proporţie de 60% pe teritoriul Braziliei. Restul se repartizeaă între Columbia, Bolivia, Ecuator, Guyana, Peru, Surinam, Venezuela şi Guyana franceză.

Reprezentanţi ai popoarelor autohtone interviuvaţi de trimisa specială RFI în Amazonia speră ca ţările vecine Braziliei să-l incite pe Bolsonaro să adopte o politică de mediu mai responsabilă. Nara Baré, în fruntea comitetului organizaţiilor indigene braziliene, „nu aşteaptă nimic de la preşedintele Braziliei dar foarte multe de la summitul din Columbia.”

De partea ei, Ivaneida Bandeira, şi ea în fruntea unei asociaţii de apărare a popoarele indigene braziliene, e de părere că este esenţial ca atenţia comunităţii internaţionale să rămână aţintită asupra acestei chestiuni. „Salvarea Amazoniei depinde mult de sprijinul internaţional. E fundamental ca sectorul agroalimentar să se exprime în favoarea Amazoniei.”

Absenţa lui Bolsonaro de la Leticia nu este deci o mare pierdere pentru reprezentanţii autohtonilor. Ei speră totuşi ca ceilalţi preşedinţi latino-americani care vor veni să ia nişte decizii puternice şi să nu facă doar declaraţii de principiu.

Incendiile şi despăduririle din Amazonia ridică din nou aceeaşi întrebare şi anume cum poate umanitatea să protejeze spaţiile zise „vitale”. Si deci, corolarul acestei întrebări, cât de departe suntem dispuşi să mergem pentru a preveni pagubele ireversibile contra mediului.

ONU estimează de multă vreme că „pagubele contra mediului sunt o ameninţare pentru pace şi securitatea internaţională”. Fostul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, propusese - în zadar - creearea unui Consiliu de securitate ecologic la ONU. In schimb, fostul vice-preşedinte american Al Gore a primit Nobelul pentru pace graţie luptei sale contra încălzirii climatice. In fine, recent, la summitul G7 de la Biarritz, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, calificase incendiile din Amazonia drept „criză internaţională”.

O serie de specialişti citaţi de agenţia France Presse amintesc însă faptul că „presiunea statelor occidentale riscă să fie contraproductivă”. A dovedit-o dealtfel reacţia lui Bolsonaro la declaraţiile lui Macron. Preşedintele Braziliei a denunţat „atitudinea colonialistă” a omologului său francez.

In loc să ameninţe, occicentalii ar trebuie deci mai degrabă să favorizeze stabilirea unor convenţii regionale privind protecţia anumitor bogăţii naturale. Rămâne de văzut dacă participanţii de la Leticia au auzit sau nu acest îndemn.

Summit de urgenţă pentru Amazonia