Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analiză Le Figaro: Ce l-a făcut pe Emmanuel Macron să devină prorus

putinmacron.jpg

Presedintele Frantei Emmanuel Macron îl întâmpinà pe omologul sàu rus Vladimir Putin la fort de Bregançon pe 19 august 2019
Presedintele Frantei Emmanuel Macron îl întâmpinà pe omologul sàu rus Vladimir Putin la fort de Bregançon pe 19 august 2019
Image source: 
Gerard Julien/Pool via REUTERS

Intr-o lungă analiză, ziarul conservator francez Le Figaro încearcă să înţeleagă ce l-a făcut pe preşedintele francez Emmanuel Macron să devină prorus. Inclinaţia liderului de la Paris spre o Rusie pe care şi-o doreşte europeană, atracţia pentru această ţară, are rădăcini vechi, notează Le Figaro.

Le Figaro reaminteşte că dintotdeauna, diverşii preşedinţi francezi au avut momente mai bune şi mai rele, speranţe şi decepţii, cu Vladimir Putin. „Niciun flirt cu Rusia nu a mers însă aşa de departe precum cel al lui Emmanuel Macron”, notează ziarul francez.

Gesturile în direcţia şefului de la Kremlin s-au făcut treptat şi au fost alimentate de discuţiile pe care preşedintele francez le-a purtat cu Jean-Pierre Chevènement, fost ministru socialist al apărării şi apoi la Interne. Vladimir Putin a fost mai întâi invitat la Palatul Versailles în 2017 de două ori. Apoi, la insistenţele Parisului, Rusia a fost reacceptată în Consiliul Europei. In fine, vara aceasta Putin s-a dus în vizită la Macron la locul de vilegiatură al acestuia, pe malul Mediteranei. In paralel, liderul francez şi-a îndulcit cuvintele la adresa Rusiei. Anexarea Crimeeii nu a fost decât „un gest militar”. „Rusia trebuie reancorată la Europa pentru că aici sunt istoria şi destinul ei şi interesul nostru” mai spunea Emmanuel Macron luna trecută. In fine, luni, doi miniştri francezi – de la Externe şi Apărare – au fost la Moscova, un pas suplimentar în consolidarea relaţiei bilaterale.

Motivele care au dus la acest viraj sunt numeroase. In primul rând ele se explică prin personalitatea diplomatică a preşedintelui francez care refuză orice „a priori” ideologic. Apoi, există o analiză a situaţiei, îngrijorătoare, în care se află azi lumea. „Relaţia cu Rusia trebuie integrată în politica globală a Franţei. Pentru a contra crizele în care se află ordinea multilaterală, Franţa vrea să contribuie la emergenţa noi ordini mondiale” spune o sursă de la Palatul Elysée citată de Le Figaro. Cu alte cuvinte, de când Rusia s-a reîntors pe scena internaţională, Parisul – şi nu doar el - estimează că ţara este indispensabilă pentru a rezolva marile crize: Siria, Libia, Iran şi Ucraina sunt de exemplu patru dosare în care diplomaţia franceză este foarte implicată. Si în care se bizuie pe Moscova.

In fine, au existat momente publice care i-au oferit lui Emmanuel Macron ocazia să se afirme, să ţină discursuri şi să propună iniţiative, mai scrie Le Figaro. Preşedinţia franceză a grupului G7 şi cea a Consiliului Europei au fost astfel de mari ocazii date lui Macron ca să se exprime. Contextul internaţional l-a favorizat şi el pe preşedintele Franţei. La Kiev, alegerea noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski a dat o gură de aer crizei cu Rusia. Tranziţia politică din Germania, criza guvernamentală din Italia şi Brexit-ul i-au deschis calea lui Macron care din primăvară apare ca singurul mare lider din Europa. In plus, dificultatea de a relansa dinamica europeană alături de Berlin şi incertitudinea relaţiei cu America lui Donald Trump au redat importanţă legăturii bilaterale franco-ruse, mai notează analistul de la Le Figaro.

Riscurile şi obstacolele nu vor lipsi însă din drum, avertizează acelaşi ziarist în finalul analizei sale. Cât despre statele din Europa de Est, încă speriate de imperialismul ruşilor, ele au fost furioase şi îngrijorate de acest „reset” francez vizavi de Moscova. Politica externă a lui Macron este dealtfel comparată acolo tot mai mult cu cea a lui Barack Obama, un preşedinte american care şi el mizase pe o apropiere de Rusia.

Analiză Le Figaro: Ce l-a făcut pe Emmanuel Macron să devină prorus