Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procreaţia medicală asistată: dezbateri etice şi ştiinţifice în Franţa

2019-06-29t184245z_7597679_rc1354dfc8c0_rtrmadp_3_gay-pride-paris_0.jpg

Manifestaţie la Paris în favoarea procreaţiei medicale asistate, 29 iunie 2019
Manifestaţie la Paris în favoarea procreaţiei medicale asistate, 29 iunie 2019
Image source: 
REUTERS/Charles Platiau

Parlamentul francez începe o dezbatere pe marginea unui nou proiect de lege avînd în centrul său procreaţia medicală asistată. Această lege “bioetică” suscită multe rezerve, este foarte criticată, dar a fost o promisiune de campanie a preşedintelui Emmanuel Macron. Sloganul celor care cer adoptarea acestei legi este “procreaţie medicală asistată pentru toate femeile”.

Primul copil născut în condiţii de procreaţie medicală asistată în Franţa se numeşte Amandine. Ea a văzut lumina zilei în 1982 şi a fost conceput prin fecundare in vitro, adică înafara organismului uman, adică în laborator.

În 1994 Franţa a adoptat primele legi numite bioetice, unele dintre ele fiind încă în vigoare. Tehnici de procreaţie precum inseminarea pe cale artificială, fecundarea în laborator sau transferul de embrion au fost oficializate în Franţa, dar numai pentru cupluri heterosexuale sterile. Acum, cu noua lege, ar urma să fie extinsă procreaţiei medicale asistate la toate femeile, fie ele celibatare sau lesbiene trăind în cuplu cu o altă lesbiană. Preşedintele Emmanuel Macron s-a declarat favorabil acestei extinderi, cerută de multe femei ca o expresie a justiţiei sociale.

Este însă bine să fie “produşi” copii care să nu aibă tată? Oare nu vor avea nişte sechele grave aceste fiinţe care nu vor şti niciodată de unde provine sămînţa lor paternă? Este oare în interesul copilului să se nască avînd mai degrabă două “mame” decît o mamă şi un tată, după normele ancestrale? Spre ce societate ne îndreptăm dacă, într-o zi, după principiul dominoului, vom legaliza şi practica gestaţiei pentru alţii? Iată doar unele din întrebările pe care şi le pun mulţi francezi în prezent, opinia publică fiind serios divizată în privinţa răspunsurilor. Potrivit unor sondaje, 65 la sută dintre francezi se declară totuşi favorabili noii legi bioetice.

Pe 6 octombrie s-a anunţat însă o manifestaţie a francezilor care se opun procraţiei medicale asistate, ei considerînd că absenţa tatălui nu este normală. Academia de medicină şi-a dat şi ea cu părerea, şi ea sună cam aşa: conceperea deliberată a unui copil privat de tată nu este lipsită de riscuri pentru dezvoltarea sa psihologică ulterioară. La acest tip de argument alţii răspund amintind că un sfert din familiile franceze sunt, astăzi, monoparentale, adică lipseşte fie mama, fie tatăl (cel mai des tatăl).

Iată-ne deci în faţa unei legi cu multiple implicaţii morale şi ştiinţifice, iar dezbaterea se anunţă efervescentă. Unii comentatori spun chiar că prea multe dezbateri efervescente vor avea loc în această perioadă cînd Emmanuel Macron a propus şi o discuţie pe tema imigraţiei, iar numeroase categorii de salariaţi manifestează pentru a protesta împotriva unei noi reforme a pensiilor. De notat în paranteză că un membru al guvernului francez, secretarul de stat Gabriel Attal, a anunţat că venirea sa pe lume, în 1989, se datorează tocmai adoptării de către Franţa a primelor legi privind procreaţia medicală asistată.

 

 

 

 
Tags: