Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ar putea fi judecaţi astăzi cei responsabili de catastrofele ecologice de mîine?

2019-09-23t145547z_1081240489_hp1ef9n15gzv5_rtrmadp_3_climate-change-un_0.jpg

Suedeza Greta Thunberg cu accente acuzatoare la sediul l'ONU pe 23 septembre 2019.
Suedeza Greta Thunberg cu accente acuzatoare la sediul l'ONU pe 23 septembre 2019.
Image source: 
REUTERS/Carlo Allegri

Noul summit pe tema schimbărilor climaterice organizat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite este considerat deja de mulţi comentatori drept un eşec.  Cotidianul Le Monde afirmă acest lucru pe prima pagină, deşi preşedintele Emmanuel Macron s-a arătat foarte activ la New York. Vedeta reuniunii a fost însă adolescenta suedeză de 16 ani Greta Thunberg, care a depus de altfel plîngere împotriva mai multor ţări, printre care şi Franţa, pentru inacţiune în privinţa protecţiei mediului înconjurător.

Greu de spus dacă această plîngerea va putea duce la vreun rezultat sau dacă va face jurisprudentă. Dar ideea că responsabilii politici trebuie traşi la răspundere pentru catastrofele care se anunţă îşi face tot mai mult drum. Cum unele schimbări par ireversibile, de exemplu topirea calotei polare, opinia publică începe să-şi spună că justiţia ar trebui să intervină pentru sancţionarea celor vinovaţi de politici care au dus la agravarea situaţiei. Cadrul juridic internaţional pentru astfel de plîngeri este însă inexistent. Ceea ce, de fapt, echivalează cu un mare paradox. Poate că astăzi adulţii aflaţi în funcţii de conducere comit o crimă gigantică împotriva generaţiilor tinere, în sensul că le privează de dreptul de a trăi pe o planetă sănătoasă. Nedreptatea este evidentă şi strigătoare la cer, dar cerul tace iar pe planetă nu există decît instanţe care pot condamna simbolic paralizia adulţilor cînd vine vorba de prezervarea mediului înconjurător.

Greta Thunberg, acompaniată de alţi aproximativ 15 tineri militanţi pentru salvarea planetei, şi-a depus plîngerea pe lîngă Comitetul pentru drepturile copilului al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Iar plîngerea vizează cinci ţări: Argentina, Brazilia, Turcia, Germania şi Franţa. Din punctul de vedere al acestor adolescenţi (care fără îndoială sunt ghidaţi şi de un grup de militanţi maturi) cele cinci ţări ar fi “trădătoare”, în sensul că s-au angajat în favoarea unor măsuri dar nu le-au respectat.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi răspunde tinerei suedeze considerînd că demersul ei nu este calea cea mai eficientă în lupta împotriva schimbărilor climaterice. Cînd sunt adoptate “poziţii foarte radicale”, ele crează şi mai multe antagonisme în societăţile noastre, spune Emmanuel Macron. Mai mulţi responsabili prezenţi în delegaţia franceză la New York consideră că Greta Thunberg a mers oarecum prea departe cu atitudinea ei. Nu atît faptul că a izbucnit aproape în plîns acuzîndu-i pe participanţii la summit de inacţiune a deranjat, şi o anumită undă de ură vizibilă în maniera ei de a vorbi.

Cei trei mari responsabili în materie de poluare pe planetă sunt China, Statele Unite şi Uniunea Europeană. China a reafirmat la New York, cu jumătate de gură, prin ministrul ei de externe, că va respecta acordurile de la Paris în privinţa climatului semnate în 2016. De la preşedintele american Donald Trump nu sunt aşteptate gesturi speciale, şi oricum el şi-a retras semnătura din acord. Europei i-ar reveni deci sarcina de a da un exemplu de responsabilizare în materie de ecologie, şi Emmanuel Macron încearcă să-şi asume un rol credibil în acest sens.

Mobilizarea în favoarea mediului înconjurător se face cu paşi extrem de mici, dar merită semnalate nişte gesturi făcute mai degrabă din partea unor intreprinderi şi bănci. Marea întrebare rămîne însă una de tip filozofic. Este compatibil capitalismul cu prezervarea mediului înconjurător?

Mii de experţi spun astăzi că nu, şi că răul stă în inima unui sistem devorator de resurse, incapabil să evite risipa şi care nu poate funcţiona decît în regim de creştere economică continuă, deci în regim de aberaţie absolută.