Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Raport sub egida ONU: efecte ireversibile legate de încălzirea atmosferei

groeland.jpg

Topire în ritm alert a calotei glaciare în Groenlanda
Topire în ritm alert a calotei glaciare în Groenlanda
Image source: 
France 24

Unele efecte ale încălzirii atmosferei sunt ireversibile şi umanitatea trebuie să se pregătească în această perspectivă. De exemplu, apele mărilor şi ale oceanelor devin din ce în ce mai calde şi mai acide, iar nivelul lor creşte. Iată încă un avertisment lansat de un grup de experţi, este vorba de specialiştii în materie de schimbări climaterice care lucrează sub egida ONU (Giec). În raportul lor dat publicităţii miercuri 25 septembrie sunt enumerate mai multe fenomene de natură să perturbe viaţa oamenilor precum şi modelul actual de producţie şi consum.

Să începem cu oceanele. Ele absorb un sfert din cantitatea de gaz cu efect de seră emisă de oameni, precum şi peste 90 la sută din căldura rezultată din schimbările climaterice. In perspectivă, deci, mările şi oceanele vor deveni tot mai acide, şi acolo unde s-a născut viaţa pe planeta Terra va fi acum mormîntul vieţuitoarelor marine. Greu de spus cîte specii de animale şi plante marine vor dispărea în felul acesta, dar sigur este că speciile care nu se vor adapta acidităţii şi căldurii nu vor avea mari şanse. Si nici omul nu se va mai putea hrăni din oferta marină cum a făcut-o pînă acum. În raport cu secolul trecut, probabil că secolul al XXI-lea va fi mai sărac în captură de peşte, specialiştii spun că respectiva cantitate va scădea cu aproximativ 20 pînă la 24 la sută.

Pînă în 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu aproximativ 40 de centrimetri, dacă ritmul încălzirii atmosferei rămîne cel presimţit în prezent, adică cu două grade suplimentare. Dacă temperatura globală va creşte cu trei grade pînă la sfîrşitul secolului, vom avea şi o creştere a nivelului mării poate cu 80 de centimetri.

Pînă în 2100 omenirea riscă să piardă mari suprafeţe de zone umide, în cel mai bun caz 20 la sută dintre ele, în cel mai rău caz 90 la sută. Oricum, nu va fi bine. Prin exploatări intensive, industrie, urbanizare, comerţ şi transport activitatea umană crează de fapt pe planetă tot mai multe zone moarte. Tot ceea ce am crezut că înseamnă progres are de fapt efecte devastatoare asupra mediului înconjurător.

Cifrele privind topirea celor două calote glaciare, Antarctica şi Groenlanda, sunt teribile. Din 2006 încoace ambele au pierdut anual cam 430 de miliarde de tone, aceasta fiind principala cauză, în prezent, pentru creşterea nivelului mării.

Acest raport este rodul a doi ani de colectare de date şi de analize. Raportul vine în prelungirea summit-ului de le New York pe tema schimbărilor climaterice. In jur de o sută de specialişti au participat la elaborarea sa, pe baza a 7000 de publicaţii ştiinţifice.

Nimeni nu-şi face iluzia că acest raport ar putea urgenta asumarea de noi măsuri din partea statelor pentru schimbarea rapidă a comportamentelor. Rapoartele de acest gen sunt la fel de numeroase precum reuniunile internaţionale pe tema climei.

De notat că raportul, deşi lansează un semnal serios de alarmă, nu se vrea alarmist în sensul primitiv al cuvîntului. Omul mai are posibilitatea de a acţiona, de a frîna dezastrul, de a găsi soluţii – aceasta pare să fie concluzia finală a raportului, dacă dăm crezare comentatorilor Agenţiei Reuters.

Personal însă raportul mă trimite mai degrabă la o reflecţie a antropologului Claude Lévi-Strauss, frază care figurează în cartea sa “Tropice triste” publicată în 1955: “Lumea a început fără om şi se va termina fără el”.