Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica pariziană: “La Dame de fer” împlineşte 130 de ani…

img_20190910_135331-2.jpg

Image source: 
Tour Eiffel

Cînd, în 1886, inginerul Gustav Eiffel şi-a anunţat intenţia de a construi la Paris un turn din metal înalt de 324 de metri, nimeni un bănuia că el va deveni simbolul capitalei franceze. Inaugurat cu ocazia expoziţiei universale din 1889, Turnul Eiffel împlineşte astăzi 130 de ani de existenţă, iar edilii parizieni au considerat că este cazul să-l omagieze organizînd o expoziţie.

O expoziţie gratuită amenajată chiar la picioarele turnului, care poate fi văzută pînă pe data de 24 noiembrie. În Franţa, Turnul Eiffel mai este numit “la Dame de fer”, şi aceasta pentru că în franceză substantivul turn (la tour) este de gen feminin. De unde şi apelativul “Doamna de fier”. Pentru noi, românii, turnul este mai degrabă un “domn”…

Sub o cupolă albă de 300 de metri pătraţi ne sunt rememoraţi cei 130 de ani ai distinsei “Doamne de fier”, care iniţial a suportat oprobiul public şi invectivele multor artişti şi intelectuali. Turnul a fost tratat de “intrus monstruos” într-un Paris celebrat pentru armoniile sale. Alţii l-au considerat drept o vulgară coloană de metal într-un oraş în care materialele nobile erau piatra şi marmura, eventual sticla… Astăzi, cînd descoperim că personalităţi precum Charles Garnier, Guy de Maupassant sau Charles Gounod tunau şi fulgerau împotriva turnului Eiffel, parcă nu ne vine să credem…

Cei pasionaţi de istoria Parisului şi de ceea ce numim astăzi “la belle époque” vor fi încîntaţi vizitînd această expoziţie cu dimensiune documentară dar şi ludică. Numeroase fotografii şi extrase din filme de epocă ne readuc în atmosfera şantierului: “Doamna de fier”, care cîntăreşte zece mii de tone fără să fie obeză, a fost construită într-un timp record, doar 26 de luni. Pentru a se proteja de cel mai teribil duşman al său, rugina, “Doamna de fier” are nevoie periodic de 50 de tone de vopsea. Tehnologia numerică de astăzi permite şi nişte amuzante călătorii în timp. Vizitatorii sunt, de exemplu, invitaţi să retrăiască unele “senzaţii tari” resimţite de lucrătorii care, în urmă cu 130 de ani, se plimbau fără nici o angoasă pe segmentele metalice, la trei sute de metri deasupra solului. Tot felul de secrete tehnologice precum şi multe anecdote legate de Turn mai figurează în program.

Stiaţi, de exemplu, că sub presiunea vîntului Turnul Eiffel se poate mişca? Cînd a avut loc furtuna din 1999, eveniment excepţional care a doborît mii de arbori în regiunea pariziană, vîntul care sufla cu 240 de kilometri pe oră a provocat o oscilaţie de 13 cetimetri a Turnului în partea sa de sus, la vîrf. Stiaţi că iarna, sau mai bine spus cînd sunt ierni serioase la Paris, “Doamna de fier” se contractă puţin, cam între patru şi opt centimetri?  Iar cînd este caniculă se apleacă puţin, se pleoşteşte uşor. Recordul absolut în materie de înclinare datează din 1976 cînd “Doamna de fier” s-a aplecat cu 18 centimetri.  

În cadrul expoziţiei, pentru copii dar şi pentru adulţii cu gusturi ludicie, pe diverse ecrane tactile turnul poate fi colorat după voia vizitatorului. În cursul celor 130 de ani de existenţă turnul a fost vopsit de altfel în mai multe culori, roşu, verde, maro… În mai 1889 un lucrător care vopsea o parte a turnului, la primul etaj, a făcut o mişcare greşită şi cutia sa cu vopsea a căzut stropind cincizeci de vizitatori… Este doar una din anecdotele cu care se amuză vizitatorii în expoziţie.

Anual Turnul Eiffel este vizitat de 7 milioane de oameni, fiind monumentul cu plată cel mai frecventat din lume. De notat însă că parizienii nu sunt cei mai ardenţi vizitatori. Se spune chiar că un adevărat parizian nu urcă niciodată pe Turnul Eiffel, ceea ce nu mi se pare însă serios ca afirmaţie, în orice caz parizienii care au copii nu scapă de această experienţă, măcar o dată în viaţă.