Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turcia a lansat un atac împotriva kurzilor sirieni - haos şi risc de conflict generalizat în regiune

turkey_1.jpg

Convoi militar turc la frontiera cu Siria, 8 cotombrie 2019
Convoi militar turc la frontiera cu Siria, 8 cotombrie 2019
Image source: 
Mehmet Ali Dag/ Ihlas News Agency (IHA) via REUTERS

Turcia a lansat în nordul Siriei un atac împotriva unor miliţii kurde sprijinite de Occident în lupta lor împotriva Organizaţiei stat istamic. Franţa condamnă “cu mare fermitate” ofensiva turcă şi a sesizat Consiliul de securitate ONU. Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt pe cale de a finaliza o declaraţie comună legată de acest atac anunţat de altfel de autorităţile turce.   

Kurzii decretaseră deja mobilizarea generală şi se aşteptau acest atac. Forţele democratice siriene, în cadrul cărora kurzii sunt majoritari, anunţă că în urma bombardamentelor efectuate de armata turcă au fost înregistrate primele victime printre civili. Să reţinem însă că din 2016 încoace Turcia a mai declanşat două atacuri în Siria, deci ceea ce se întîmplă acum nu este o noutate absolută. În schimb, s-ar părea că de data aceasta Turcia doreşte un fel de “soluţie durabilă” la graniţa ei cu Siria.

Potrivit cotidianului turc Hürriyet, armata turcă ar intenţiona într-o primă fază să ia controlul unei zone frontaliere lungă de 120 de kilometri şi cu o adîncime de treizeci de kilometri. Turcia ar dori deci să creeze o zonă tampon astfel încît să îndepărteze forţele kurde de la frontiera ei şi eventual să-i poată aduce aici pe o parte din cei trei milioane şase sute de mii de refugiaţi sirieni. Intr-o a doua fază această “zonă de securitate” ar urma să fie extinsă pînă la frontiera irakiană, deci pe o lungime de 480 de kilometri.

Noua intervenţie turcă riscă să provoace însă un puternic seism în regiune. Kurzii, primii vizaţi, anunţă că sunt decişi să reziste. Iranul, prin vocea preşedintelui Hassan Rohani, cere Turciei să se abţină de la orice atac pe teritoriul sirian, iar kurzilor le cere să sprijine armata siriană. De altfel, potrivit Agenţiei Reuteurs, armata iraniană s-a lansat în manevre în nord-vestul ţării, la frontiera cu Turcia. Reamintim că Iranul este un aliat necondiţionat al regimului de la Damasc reprezentat de preşedintele Bachar al-Assad, care este susţinut şi de ruşi. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov, aflat într-o deplasare în Kazahstan, afirmă că politica americană în regiune, “ezitantă şi plină de contradicţii”, duce de fapt la un incendiu generalizat.

Si este adevărat că Donald Trump nu pare să stăpînească bine datele problemei. După ce duminică a calificat conflictele din regiune drept “tribale, interminabile şi absurde”, şi a declarat că retrage forţele americane din Siria, acum el avertizează că va asfixia economic Turcia întrucît a trecut la acţiune în Siria trecînd peste voinţa Washington-ului.  

Donald Trump a înţeles probabil, în ultimele trei zile, ce gravă ar fi retragerea americană, ceea ar lăsa Turcia, Iranul şi Rusia ca unici arbitri geopolitici locali. Iar jihadismul ar putea să se reactiveze pe fond de rivalităţi complicate.

Europenii, de partea lor, se tem de un nou val de imigranţi în caz de conflict generalizat în regiune. Grecia, Cipru şi Bulgaria au trimis un mesaj comun ţărilor membre ale Uniunii Europene semnalînd deja creşterea numărului de migranţi pe “ruta Mediteranei orientale”.

Asistăm însă şi la o gravă falie în interiorul Alianţei Atlantice, pentru că Statele Unite ameninţă acum practic un aliat, Turcia facînd parte din NATO.

Potrivit cotidianului francez Le Monde, Donald Trump rămîne totuşi decis să nu implice armata americană într-un nou conflict direct. El este convins că Rusia şi China profită de pe urma unor astfel de situaţii, cînd americanii se împotmolesc în războaie lugi şi costisitoare, cum a fost cazul în Irak şi în Afganistan.

Acest atac al forţelor turce în zonele unde kurzii sirieni sperau să poată crea un fel de regiune autonomă riscă să reaprindă şi conflictele interne din Turcia. În Anatolia minoritatea kurdă se află din 1984 în conflict cu puterea de la Ankara. După mişcări insurecţionale care s-au soldat cu numeroase victime, un acord de încetare a focului a fost semnat în 2013, dar el rămîne fragil iar noi tensiuni au izbucnit în 2015. 

“Congresul american îl va face preşedintele Tayyip Recep Erdogan să plătească scump această intervenţie militară împotriva forţelor kurde aliate cu Washington-ul”, a declarat un influent senator republican, Lindsey Graham. Si Franţa se vede într-o poziţie delicată pentru că are trupe desfăşurate în regiune, în cel puţin cinci locuri, într-o logică de cooperare cu respectivele miliţii kurde atacate acum de turci.  

Ceea ce putem spune pe post de concluzie este că situaţi se complică şi se internaţionalizează, probabil spre satisfacţia regimului de la Damasc care se consideră victimă şi parte agresată.