Olga Tokarczuk şi Peter Handke laureaţii premiilor Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019

Poloneza Olga Tokarczuk, născută în 1962, este romancieră şi poetă, dar şi militantă feministă. Cărţile sale sunt traduse în 25 de limbi. În Franţa i-au apărut mai multe titluri, de exemplu, în 1998, romanul intitulat Dumnezeu, timpul, oamenii şi îngerii.

Peter Handke este austriac, născut în 1942, dintr-o mamă slovenă şi un soldat german. El a fost mult influenţat de Kafka, de Beckett şi de noul roman francez. Una dintre cărţile sale celebre în toată lumea poartă titlul Angoasa portarului în momentul loviturii de la 11 metri. Peter Handke este şi dramaturg.

Fără îndoială, cei doi autori sunt foarte talentaţi, dar dimensiunea politică rămîne vizibilă în desemnarea premiilor Nobel pentru literatură de către Academia suedeză.

Poloneza Olga Tokarczuk primeşte premiul într-un moment cînd se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului. Să ne amintim că scriitorul dizident chinez Gao Xingjian, stabilit în Franţa, a fost nobelizat în 1999, cînd se împlineau zece ani de la manifestaţiile înăbuşite în sînge în Piaţa Tiananmen, iar scriitoarea germana de origine română Herta Müller a fost laureată în 2009, cînd se implineau douăzeci de ani de la căderea zidului de la Berlin. 

Prin aceste două nume, poloneza Olga Tokarczuk şi austriacul Peter Handke, Academia suedeză atrage atenţia asupra a două ţări care par a fi acum “verigile” slabe ale Uniunii Europene în centrul şi în estul ei. În Austria extrema dreaptă stă mereu la pîndă iar în Polonia un conservatorism cu accente aproape anti-europene este criticat deseori de Bruxelles.   

Olga Tokarczuk, considerată romanciera cea mai talentată a generaţiei sale, critică de altfel, în romanele sale, actuala orientare politică a dreptei conservatoare poloneze. In 2014 ea a publicat un roman istoric de 900 de pagini intitulat “Cărţile lui Jakob”, un veritabil bestseller dar care a stîrnit şi furia naţionaliştilor polonezi. Romanciera a fost chiar ameninţată cu moartea pentru că ar fi defăimat Polonia.

Un cronicar spune despre ea: “Olga este un scriitor mistic într-o continuă căutare de adevăr, adevăr care nu poate fi găsit decît prin mişcare, transgresînd mereu frontierele”.  Iar Academia suedeză justifică în felul următor desemnarea ca laureată pe 2018 a scriitoarei poloneze: “i se acordă premiul pentru imaginaţia sa narativă care, cu o pasiune enciclopedică, ne vorbeşte despre transgresarea frontierelor ceea ce este o formă de viaţă.

Peter Handke s-a remarcat ca autor dramatic încă din 1966 cu o piesă foarte originală intitulată Ultragiu adus publicului. În 1992 a publicat o piesă intitulată Ora cînd nu ştiam nimic unii de alţii în care practic nu există nici o replică, totul este bazat pe mişcare şi trăire, iar textul este format doar din indicaţii de regie. Peter Handke a fost întotdeauna interesat de limbaj, şi de altfel face undeva această mărturisire: “Literatura este limbaj devenit limbaj, limba se încarnează în literatură. Eu scriu respirînd, pentru a descoperi sacralitatea, sacralitatea vieţii. Cred că sunt un romantic ireductibil, care îşi elogiază propria sa memorie”.

Premiul lui Peter Handke este justificat de Academia suedeză în felul următor: “Este un autor cu o operă influentă care a explorat cu ingeniozitate lingvistică tot ce ţine de periferia şi de specificitatea experienţei umane”. Unii l-au acuzat pe Peter Handke că l-a susţinut pe fostul preşedinte sîrb naţionalist Slobodan Miloşevici, şi nu este exclus ca acest detaliu să reiasă la suprafaţă. În acelaşi timp, după cum arată revista L’Express, la cei 76 de ani ai săi, Peter Handke este unul dintre autorii de limbă germană cu cel mai mare succes în lume, fiind autorul a peste 80 de cărţi.