Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ankara în culmea iritării după ce Camera Reprezentanţilor a recunoscut “genocidul armean”

000_1d21pj_0.jpg

Recep Tayyip Erdogan
Recep Tayyip Erdogan
Image source: 
Adem ALTAN / AFP

“O măsură care nu are nici o valoare” - este declaraţia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan după ce în Statele Unite Camera Reprezentanţilor a recunoscut, cu o majoritate impresionantă, “genocidul armean” din 1915. In Armenia însă, la Erevan, autorităţile salută iniţiativa Camerei Reprezentanţilor şi o califică drept “istorică”. Agenţia France Presse arată că recunoaşterea în Statele Unite a “genocidului” comis de statul turc în 1915 împotriva armenilor intervine într-un moment de tensiune dintre Washington şi Ankara.

Tensiunile dintre Statele Unite şi Turcia sunt mai vechi, şi s-au acumulat în contextul războiului din Siria şi al luptei împotriva Organizaţiei stat islamic. Deşi Turcia este membră a Alianţei Atlantice, unii comentatori se întreabă dacă regimul reprezentat de Tayyip Recep Erdogan mai poate fi considerat un “aliat al Occidentului”. Iar unii cred că armele nucleare instalate de americani pe teritoriul turc ar trebui mutate. Recep Tayyip Erdogan s-a arătat destul de complezent cu jihadiştii Organizaţiei stat islamic, inamicul numărul unu al occidentalilor. Washington-ul nu a apreciat nici faptul că Turcia a decis să cumpere armament sofisticat de la ruşi. Iar mai nou, ofensiva lui Erdogan împotriva kurzilor sirieni, care s-au aflat în prima linie a coaliţiei internaţionale constituită împotriva jihadismului sunit, i-a nemulţumit şi mai mult pe americani.

Marţi 29 octombrie Camera Reprezentanţilor a adoptat rezoluţia legată de “genocidul armean” cu 405 voturi pentru dintr-un total de 435. Doar 11 voturi au fost contra. Un adevărat avertisment adresat lui Erdogan, chiar dacă respectivul document nu are forţă de lege. Totuşi, rar s-a mai văzut la Washington o astfel de complicitate între democraţi şi republicani, precizează corespondenţii Agenţiei France Presse în capitala Statelor Unite.

Bineînţeles, Ankara a protestat iar preşedintele Erdogan a ţinut să spună că rezoluţia este “o insultă adusă naţiunii turce”. El a mai adăugat că religia musulmană interzice genocidul, de unde s-ar deduce deci că Turcia nu ar fi putut comite aşa ceva. În realitate, însă, trupele Imperiului Otoman, aliat în anii primului război mondial cu Germania şi Imperiul Habsburgic, au masacrat între un milion două sute de mii şi un milion cinci sute de mii de armeni. În jur de 30 de ţări, printre care şi Franţa, recunosc termenul de genocid pentru ceea ce s-a întîmplat în acel moment. Contextul a fost destul de complicat, pe fondul unor înfrîngeri severe ale armatei otomane, cînd aceasta i-a desemnat pe armeni drept “duşman intern”. O deportare masivă ordonată de autorităţile de atunci a dus la moartea a sute de mii de armeni, în condiţii de foamete, de epuizare, de execuţii sumare…

Această pagină neagră de istorie, pe care Turcia nu şi-o asumă integral, a tensionat şi relaţiile dintre Ankara şi Paris. Franţa a recunoscut genocidul printr-o lege adoptată în 2001, iar data de 24 aprilie este zi de comemorare a genocidului armean. Parlamentul european a recunoscut genocidul armean în 1987.

Votul Camerei Reprezentanţilor i-a iritat pe turci cu atît mai mult cu cît a intervenit chiar de Sărbătoarea naţională a Turciei - zi care onorează proclamarea Republicii turce pe 29 octombrie 1923.

In aprilie 2017, cu puţin înainte de a se instala la Casa Albă, preşedintele Donald Trump s-a referit şi el la evenimentele tragice din 1915, recurgînd însă la termenul de masacru şi nu la cel de genocid. La fel a procedat de altfel şi predecesorul său Barack Obama. De reţinut că în Statele Unite, între cinci sute de mii şi un milion şi cinci sute de mii de americani sunt de origine armeană. Nu întîmplător preşedintele Erdogan se referă la acest “lobby” considerînd că el se află în spatele rezoluţiei privind “genocidul armean”.