Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scenarii posibile după demisia lui Saad Hariri, premierul Libanului

hariri.jpg

Saad Hariri pàràseste conferinta de presà în cursul càreia si-a anuntat demisia din fruntea guvernului libanez, 29 octombrie 2019
Saad Hariri pàràseste conferinta de presà în cursul càreia si-a anuntat demisia din fruntea guvernului libanez, 29 octombrie 2019
Image source: 
REUTERS/Mohamed Azakir

Saad Hariri, premierul Libanului, a demisionat marţia seara, la nici două săptămâni după debutul protestelor care au scos în stradă zeci de mii de oameni. Care sunt scenariile posibile de acum încolo, cum poate evolua situaţia?

Demisia guvernului Hariri era una dintre principalele revendicări ale contestatarilor. Cărţile sunt acum în mâna preşedintelui libanez. Michel Aoun trebuie să convoace consultări parlamentare pentru a desemna un nou premier. In aşteptarea acestei numiri, Saad Hariri se va ocupa de afacerile curente.

Problema este că parlamentul de la Beirut este dominat de partidele politice pe care manifestanţii le consideră la originea problemelor cu care se confruntă ţara. Partide care îl vor desemna deci şi pe viitorul prim-ministru.

In acest context, există două soluţii, două scenarii. Sau parlamentarii îl desemnează din nou pe Saad Hariri să formeze un nou cabinet, sau preşedintele împreună cu Hezbolahul şiit pro-iranian şi aliaţii acestuia – care sunt majoritari în parlament – numesc un alt candidat. Caz în care însă acest lucru va nemulţumi strada, majoritar sunită şi cea din care provine premierul actual.

Analiştii citaţi de RFI sunt de părere că oricare soluţie s-ar alege, din această confruntare dintre stradă şi putere, marii perdanţi sunt preşedintele Aoun şi mişcarea Hezbolah care niciunul nu-şi dorea demisia lui Saad Hariri.

Agnès Levallois este vice-preşedinta Institutului de cercetare şi studii mediteranene. Ea spune în esenţă că „manifestanţii cer abrogarea acestui sistem politic întrucât el duce ţara în impas. Sistemul este bazat pe alianţe între diversele comunităţi şi provoacă târguieli permamente între şefii acestor comunităţi care vor să-şi împartă diversele avantaje şi profituri. Criza s-a declanşat acum pentru că sunt mai puţini bani de împărţit iar statul libanez este falimentar”.

Nu e deci de mirare că manifestanţii vor schimbarea acestui sistem confesional, bazat pe repartizarea puterilor între diversele comunităţi. Puţin probabil însă ca acestea să renunţe aşa de repede la avantajele de care se bucură de decenii la rând. Explicaţia ne-o dă Antoine Basbous, politolog şi director al Observatorului ţărilor arabe. „Revolta populară depăşeşte comunităţile şi regiunile dar clasa politică nu a înţeles fronda şi este dezarmată, nu ştie ce să facă. Revolta nu mai vrea însă acest sistem care sărăceşte ţara şi poporul şi îl privează de drepturile sale elementare”.

Pentru a vedea care dintre revendicările manifestanţilor vor fi luate în seamă – precum cele referitoare la combaterea corupţiei şi îndepărtarea incompetenţilor – va trebui aşteptată formarea noului cabinet. Corespondentul RFI la faţa locului afirmă însă că încă de miercuri, a doua zi după demisia lui Hariri, spiritele stradale sau mai calmat pentru prima oară de la declanşarea revoltei populare.

In mai multe oraşe din provincie, manifestanţii au celebrat demisia guvernului Hariri şi au cerut un „guvern de tranziţie format din independenţi”.

Scenarii posibile după demisia lui Saad Hariri, premierul Libanului