Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Priorităţile lui Christine Lagarde în fruntea BCE

lagarde.jpg

Christine Lagarde, noua presedintà a BCE
Christine Lagarde, noua presedintà a BCE
Image source: 
AFP/Saul Loeb

Christine Lagarde, fosta drirectoare generală a FMI (Fondul monetar internaţional) a preluat începând de azi preşedinţia BCE (Banca centrală europeană). Ce şantiere o aşteaptă pe Lagarde şi ce marje de manevră are în contextul riscului unei recesiuni?

Mandatul lui Christine Lagarde este de 8 ani. Franţuzoaica, în vârstă de 63 de ani, fostă directoare generală a FMI între anii 2011-2019 şi fost ministru francez al Economiei între 2007-2011 – adică în plină criză financiară – este prima femei care preia conducerea BCE, instituţie creată în 1998. Banca centrală europeană, cea mai importantă instituţie a zonei euro, este motorul politicii economice comune.

Numirea lui Lagarde în fruntea BCE este rezultatul distribuirii de mari posturi în urma alegerilor europene din luna mai. In luna iulie, şefii de stat şi de guverne o desemnează pe Ursula von der Leyen în fruntea noii Comisii europene. Ca să se menţină echilibrul franco-german, era deci nevoie de un francez sau franţuzoaică la şefia BCE. Emmanuel Macron şi Angela Merkel se înţeleg pentru a o propune pe fosta ministră a Economiei a lui Nicolas Sarkozy.

Cea care repetă cui vrea s-o asculte că nu a căutat niciodată marile posturi de responsabilitate, cumulează totuşi o serie de „prima femeie”. Prima femeie care a condus Baker McKenzie, cel mai mare cabinat de avocaţi din SUA, în 1999. Prima femeie ministru de Finanţe în Franţa, în 2007. Prima directoare a FMI iar acum, prima preşedintă a BCE. Asta cu toate că Lagarde este juristă de formaţi eşi nicidecum economistă, cu atât mai puţin bancheră

Menţinerea stabilităţii preţurilor în zona euro şi securitatea băncilor. Iată, foarte pe scurt, misiunea pe care şi-a propus-o într-o primă instanţă Christine Lagarde. Cum notează însă ziarul Le Monde, „treaba noii preşedinte a BCE e departe de a se rezuma la supravegherea inflaţiei şi a sectorului bancar. In afară de dosarele monetare, Lagarde va trebui să-i convingă pe şefii de stat să termine construirea uniunii bancare, indispensabilă pentru a preveni noi crize”.

Comentatorii notează faptul că noua şefă a instituţiei europene cu sediul la Frankfurt va trebui să calmeze şi spiritele în interiorul BCE. Decizia lui Mario Draghi, predecesorul lui Lagarde, luată în septembrie, de a răscumpăra din nou datoriile publice – 20 de miliarde de euro pe lună - şi de a diminua şi mai mult rata dobânzilor – de la -0,4 la -0,5% - nu a fost apreciată de toată lumea. In plus, odată folosite aceste două instrumente, preşedinta BCE nu mai are multe altele la dispoziţie ca să contreze o eventuală recesiune în zona euro.

Incă de miercuri, Christine Lagarde a preluat tonul predecesorului ei Mario Draghi pentru a critica ţările – precum Germania – care înregistrează excedente bugetare şi care cu toate acestea „nu au făcut eforturi de relansare a economiilor lor ca să consolideze o creştere încă fragilă”.

Cum notează în finalul analizei sale Le Monde, Christine Lagarde va trebui să ia repede poziţie şi pentru a contra concurenţa tot mai mare a criptomonedelor. Cum putem evita destabilizarea suveranităţii monetare a statelor dar şi cum putem aplica devizelor tradiţionale noile tehnologii pe care le folosesc criptomonedele, sunt doar 2 chestiuni pe la care BCE caută răspunsuri.

In fine, pe plan instituţional, Christine Lagarde a promis că va milita pentru egalitatea sexelor la BCE, va „curăţa” comunicatele BCE de limbajul prea tehnocratic şi va căuta să ia iniţiative în favoarea climei.

Priorităţile lui Christine Lagarde în fruntea BCE