Trump oficializează ieşirea SUA din acordul de la Paris privind clima

La sediul ONU, scrisoarea de notificare a americanilor era aşteptată demult, mai exact din 2017, anul în care Donald Trump anunţase pe un ton fulminant că se retrage pe motiv că „el a fost ales ca să-i reprezinte pe locuitorii din Pittsbugh, nu din Paris”. Din motive procedurale, scrisoare de retragere nu putea fi însă trimisă mai devreme decât luni, data de aniversare a trei ani de când a intrat în vigoare acordul, pe 4 noiembrie 2016. De acum încolo, mai exact de luni, SUA mai trebuie să aştepte încă un an pentru a se elibera complet de acest acord care prevede limitarea emisiilor de gazae cu efect de seră pentru a menţine creşterea temperaturilor globale sub pragul de 2°C faţă de era pre-industrială. Ironia sorţilor, SUA vor ieşi deci complet din Acordul de la Paris pe 4 noiembrie 2020, a doua zi după prezidenţialele de anul viitor la care Donald Trump candidează pentru un nou mandat.

Cum era de aşteptat, luni, ziua în care secretarul de stat Mike Pompeo a trimis scrisoare de notificare la ONU, Trump, aflat în plină campanie electorală, şi-a anunţat suporterii că ţara sa „se retrage din oribilul şi costisitorul Acord de la Paris privind clima. Ii vom repune la treabă pe minunaţii noştri mineri” a promis Trump în faţa unui public în delir.

Noua etapă în procesul de retragere american din Acordul de la Paris nu creează acelaşi val de indignare precum anunţul iniţial din 2017. Confirmarea acestei retrageri este totuşi un semnal îngrijorător. SUA sunt singura ţară care se retrage dintr-un text semnat de 197 de state din lume, inclusiv de Coreea de nord.

SUA sunt al doilea emiţător mondiale de gaze cu efect de seră, după China. „Washington întoarce spatele întregii lumi tocmai când, pe fondul unor fenomene meteo extreme, clima a devenit o miză majoră pentru tot mulţi cetăţeni, în particular tineri” notează ziarul Le Monde.

David Levaï, specialist în climă la Institutul privind dezvoltarea durabilă şi relaţiile internaţionale, este îngrijorat de această atitudine americană. „E nevoie de un efort global, colectiv. SUA reprezintă 17% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră. Numai o acţiune colectivă ne poate salva planeta. Deci fără SUA, fără acţiunea guvernului federal american, există enorm de multe lucruri care nu se vor putea face. In plus, această poziţie americană încurajează toate statele reticente care nu vor să meargă mai departe, care estimează că stau pe rezerve întregi de cărbune şi petrol – precum ţările de la Golful persic sau Rusia. In această situaţie, a nu avea un preşedinte american care să le cheme la ordine, pune probleme” spune specialistul francez.

Decizia administraţiei Trump de a ieşi definitiv din Acordul de la Paris constrastează cu acţiunile societăţii civile americane sau ale unor guverne locale. Astfel, 25 de state americane, 430 de oraşe şi sute de firme sau universităţi care reprezintă în total 65% din populaţia SUA şi aproape 70 de procente din economia americană, afirmă că mai fac parte din Acordul de la Paris. Regrupate sub sloganul „We are still in”, ele promit că vor respecta obiectivele acordului semnat la COP21 în 2015.

In fine, printre reacţiile la scrisoarea de notificare transmisă luni de Washington Naţiunilor unite, s-o notăm mai întâi pe cea a lui Nancy Pelosi. Preşedinta democrată a Camerei reprezentanţilor vede în acest act al lui Trump „o nouă decizie contrară ştiinţei care vinde viitorul planetei şi copiilor noştri”. Franţa, prin vocea preşedintelui Emmanuel Macron, „regretă” oficializarea de către SUA a intenţiei lor de a se retrage din Acordul de la Paris. „Acest lucru face şi mai necesar parteneriatul franco-chinez privind clima şi biodiversitatea” spunea preşedintele Franţei în China, ţară în care se află în vizită de stat şi care este principalul poluator din lume, în faţa americanilor. O ţară care, prin vocea ministerului de externe, „speră ca SUA să dea dovadă de mai multă responsbailitate în loc să adauge energie negativă”.