Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: măsuri în favoarea “imigraţiei profesionale”

000_rn6y0_0.jpg

Evacuarea unor imigranţi instalaţi într-o tabără improvizată la Porte de la Chapelle, în nordul Parisului, august 2017
Evacuarea unor imigranţi instalaţi într-o tabără improvizată la Porte de la Chapelle, în nordul Parisului, august 2017
Image source: 
Bertrand GUAY / AFP

În Franţa executivul anunţă măsuri în favoarea “imigraţiei profesionale” şi instituirea unor “cote” în acest sens. Premierul Edouard Philippe a prezentat un întreg plan legat de imigraţie, iar unele din măsurile preconizate au stîrnite reacţii critice şi chiar indignare în sînul opoziţiei.

Imigraţia rămîne un subiect sensibil şi exploziv în Franţa. Unanimitatea este deci imposibilă cînd sunt anunţate noi politici legate de imigraţie. Ideea de a privilegia intrarea pe teritoriul francez a acelor imigranţi care sunt şi capabili să-şi găsească un loc de muncă nu este nouă. Preşedintele de dreapta Nicolas Sarkozy a încercat şi el să “revoluţioneze” politica migratorie şi a evocat, în urmă cu zece ani, dreptul Franţei de a-şi alege imigranţii. Formula folosită atunci de Sarkozy a fost “une imigration choisie et non pas subie”. Altfel spus, “o imigraţie aleasă şi nu suportată”. Nu întîmplător, deci, dreapta salută iniţiativa preşedintelui centrist Emmanuel Macron.

În rîndurile stîngii, însă, unii se arată “şocaţi” sau “îngrijoraţi” de perspectiva instaurării unor cote. Cel mai mult pare să nemulţumească însă o altă masură preconizată: aceea de introducere a unei perioade de carenţă între momentul în care un străin se instalează în Franţa şi momentul în care poate avea acces la serviciile de sănătate. Executivul consideră că mulţi străini vin în Franţa unde depun cerere de azil politic în primul rînd ca să poată avea acces imediat la îngrijiri medicale gratuite… De actualul sistem de Ajutor medical de stat beneficiază peste 318 000 de persoane, şi el urmează să fie menţinut, dar cu unele modificări.

Preşedintele Emmanuel Macron încearcă să ia iniţiativa în materie de politică migratorie într-un moment cînd se află la jumătatea mandatului său, iar în perspectiva prezidenţialelor din 2022 este tot mai limpede că o va avea ca adversară pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte. Ori, imigraţia este un subiect care va cîntări mult în această nouă înfruntare electorală. În presă două poziţii se înfruntă deja, cu argumente în două cotidiene. Libération, publicaţie cu simpatii de stînga a publicat recent un interviu cu un responsabil al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Filippo Grandi, care spune că “impresia unei invazii a Europei de către imigranţi este total falsă”. Filippo Grandi este şeful Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi şi furnizează cîteva cifre precise. De la începutul anului au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa 78 000 de persoane. Ori, spune Filippo Grandi, Europa este un continent care numără 500 de milioane de locuitori. Cuvîntul invazie, după opinia lui, nu-şi are locul, ceea ce nu înseamnă, mai adaugă demnitarul onusian, că subiectul nu este “hiper-politizat”.

Cotidianul Le Figaro, publicaţie de dreapta, încearcă printr-o serie de articole să demoleze cîteva idei avansate de stînga ca nişte “dogme”. De exemplu justificarea imigraţiei prin faptul că ea ar fi o şansă pentru Franţa, precum şi prin faptul că Franţa ar fi fost întotdeauna o ţară de imigraţie. O cercetătoare în domeniul demografiei, Michèle Tribalat, recurge tot la cifre pentru a demonstra că Franţa nu a fost prin excelenţă o ţară în care au intrat masiv străinii. În 1851, spune ea, doar unu la sută din populaţia Hexagonului era formată din străini. Procentul a crescut la 6,6 la sută în 1931. Iar stăzi, arată demografa franceză, 21 la sută din populaţia Franţei îşi are originile în imigraţie.

Michèle Tribalat este autoarea unei cărţi apărută în 2016 intitulată “Statisticile etnice - o ceartă specific franceză”. In Franţa statisticile etnice sunt considerate un element de stigmatizare a unei comunităţi, de exemplu dacă sunt precizate procente legate de originea etnică a delicvenţilor sau a deţinuţilor. Cotidianul Le Figaro publică însă cifrele furnizate de Michèle Tribalat legate de originea geografică a imigranţilor din Franţa. În 1982, 56 la sută dintre imigranţi aveau origini europene şi 33 la sută erau originari din Africa. Astăzi 60 la sută sunt originari din Africa şi doar 22 la sută au origini europene.