Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Haos în Bolivia după demisia preşedintelui Evo Morales

morales.jpg

Evo Morales, la televiziune pe 10 noiembrie 2019, anuntându-si demisia de la presedintia Boliviei
Evo Morales, la televiziune pe 10 noiembrie 2019, anuntându-si demisia de la presedintia Boliviei
Image source: 
HO/Bolivia TV/AFP

Evo Morales, preşedintele Boliviei, şi-a anunţat duminică demisia după trei săptămâni de manifestaţii stradale soldate cu 3 morţi şi sute de răniţi. Succesorii prevăzuţi de constituţie pentru a-i lua locul preşedintelui demisionar – vice-preşedintele ţării, preşedintele şi vice-preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei deputaţilor - au demisionat şi ei. In aceste condiţii, situaţia din ţară devine haotică şi marcată de confruntări între pro şi anti-Morales.

Trei săptămâni de manifestaţii contra realegerii – contestate – a lui Evo Morales pentru un al 4-lea mandat au fost deci suficiente pentru a-l constrânge pe şeful statului să renunţe la post. Abandonat de armată şi de poliţie, primul preşedinte „autohton” cum este prezentat Morales, azi în vârstă de 60 de ani din care ultimii 13 petrecuţi la şefia statului, nu avea de ales.

De cum şi-a anunţat Evo Morales demisia la televiziune, mii opozanţi ai preşedintelui demisionar au ieşit ca să serbeze evenimentul pe străzile capitalei La Paz dar şi în oraşele de provincie. Bucuriei i-au urmat însă scene de haos. „In cursul nopţii, hoţii au profitat de situaţie pentru a jefui magazinele iar unele case ale opozanţilor dar şi instalaţii publice au fost incendiate” transmite corespondenta RFI la faţa locului. Partizanii ex-preşedintelui sunt acuzaţi că seamănă teroare iar confruntări violente au avut loc între pro şi anti-Morales.

Pe plan politic domneşte tot haosul. Mai toţi miniştri au demisionat şi ei din posturi, la fel ca şi toţi cei prevăzuţi de Constituţie care puteau să-i preia mandatul lui Morales: vice-preşedintele ţării, preşedintele şi vice-preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei deputaţilor. Doar a doua vice-preşedintă a Senatului, opozanta Jeanine Anez, şi-a revendicat dreptul de a deveni şef de stat interimar cu un singur obiectiv, acela de a „organiza rapid noi alegeri prezidenţiale”. Cum notează însă specialiştii, numirea unui interimar revine acum parlamentului bolivian unde partizanii lui Morales sunt mai departe majoritari.

Lovitură de stat?

Reamintim că actuala criză politică s-a declanşat acum trei săptămâni după ce Evo Morales a fost reales pentru un al 4-lea mandat încă din primul tur de scrutin. Derularea acestuia şi rezultatul au fost însă contestate de opoziţie în timp ce Organizaţia statelor americane a subliniat numeroase iregularităţi în procesul electoral şi a recomandat noi alegeri. Lucru pe care l-a propus în cele din urmă, într-o primă instanţă, duminică seara şi Evo Morales. Opţiunea pe care o refuzase până acum a fost însă departe de aplana tensiunile. Ba dimpotrivă, criza s-a accentuat ducând la demisii în serie printre miniştri lui Morales şi în cele din urmă şi la demisia acestuia.

Stânga latino-americană, precum preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel, a denunţat „lovitura de stat din Bolivia”. La fel a reacţionat şi preşedintele Nicolas Maduro din Venezuela. Nou alesul preşedinte al Argentinei, Alberto Fernandez, a estimat că „această lovitură de stat a fost produsă de acţiunea comună a unor civili violenţi, a demobilizării poliţiei şi a pasivităţii armatei”. In fine, preşedintele de stânga din Mexic, Andrés Manuel Lopez Obrador i-a propus azilul politic „fratelui Evo Morales”.

Madridul a criticat şi el rolul armatei şi al poliţiei în demisia forţată a lui Morales în timp ce Moscova a denunţat „violenţele opoziţiei” în această „lovitură de stat”. In fine, Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, a chemat toate părţile la „moderaţie şi responsabilitate”. In Franţa, cum era de aşteptat, Partidul comunist şi Franţa nesupusă a stângstului Jean-Luc Mélenchon au denunţat şi ele „logica unei lovituri de stat care a dus la demisia lui Evo Morales”.

Intrebarea pe care şi-o pun acum tot mai mulţi observatori este „unde se ascunde Evo Morales?” RFI spune că ex-preşedintele a plecat din capitală, probabil spre Chaparé, fieful său, regiunea sa de origine din centrul ţării unde Morales era sindicalist şi cultivator de coca înainte să devină şef de stat şi unde fără îndoială că mai are mulţi partizani care l-ar putea proteja de mandatul de arestare care s-ar fi emis contra lui.

Haos în Bolivia după demisia preşedintelui Evo Morales