Mircea Geoană la RFI: Nato şi UE sunt două faţete ale aceleiaşi monede; dacă o parte este mai puternică, atunci şi cealaltă parte este mai puternică

Mircea Geoană: Gov Tech Forum este o inițiativă franceză, sub egida mai largă a Forumului pentru pace lansat de Președintele Macron. Această utilizar multiplă a tehnologiilor în apărare, în securitate și în zona civilă au o zonă tot mai puțin distinctă de separare. Ele fac parte dintr-o conversație de societate. Tehnologia este un factor care poate transforma în bine sau în rău sistemul democratic. Vedem cum tehnologia este folosită în mod abuziv pentru deraiere de procese electorale, pentru creere de false realități politice și în zona etică. Mai ales când este vorba despore folosirea în zona militară a tehnologiilor apar subiecte și întrebări legitime din partea opiniei publice și a ctățenilor. De aceea NATO este organizația care nu este exclusiv formată, educată, construită în 70 de ani de existență doar pentru apărarea fizică a securității, a acestor un miliard de oameni care depind de securitatea și de umbrela de protecție a NATO. NATO este și pentru a încuraja o conversație despre valorile noastre comune. NATO este în mai mare măsură o alianță politică decât o alianță pur militară. De aceea, avem tot interesul și încurajăm o conversație despre linii și reguli în zona utilizării tehnologiilor, inclusiv în sfera militară. NATO este locul ideal pentru o astfel de conversație. Avem o relație structurată și cu Organizația Națiunilor Unite pentru a putea să stabilim reguli comune. Un alt aspect foarte important pentru NATO, pe care l-am relevat și aici la Paris, este cel legat de dimensiunea disruptivă a tehnologiilor. Tehnologiile aduc și mult progres, dar aduc și transformări uneori mai abrupte, mai agresive în societate. De aceea, liderii Alianței, când se vor întâlni peste câteva săptămâni la Londra, vor aproba un drum critic pentru modul în care NATO se va apleca mai mult asupra acestor tehnologii disruptive. Avem un comandament specializat pentru transformare inclusiv în această zonă în cadrul Alianței. Avem un Chief Scientist, o poziție specială care se ocupă de modul în care NATO încurajează inovarea, cercetarea, dezvoltarea, în acești parametri etici și de drept internațional despre care am vorbit puțin mai devreme. Și nu îl ultimul rând, vorbim tot mai mult despre reziliență, despre rezistență în societate. Tot mai mult, reziliența nu mai poate fi asigurată exclusiv de către guverne, oricât de comptente, omogene, eficace ar fi ele. Mai degrabă este vorba de rezistență, de reziliență în cadrul societății. NATO are nevoie de parteneri în societate. Pentru asta ieșim puțin din zona noastră tradițioanlă de conversație și mergem la GovTech Forum, în universități, la întâlniri cu mediile civice diverse, tocmai pentru a putea să construim alianțe în societate. Degeaba ai un sistem de apărare în zona riscurilor cibernetice dacă sistemul tău politic sau sistemul tău democratic este vulnerabil, să spunem. De aceea, conceptul de reziliență ca o problemă de ansamblul societății este o conversație pe care Alianța Nord Atlantică o încurajează și este un subiect pe care toți aliații noștri, indiferent de nuanță, indiferent de talie, indiferent de percepția de risc de securitate pe care îl împărtășesc.Este un factor de coeziune în cadrul Alianței și este o provocare în fața sistemului democratic occidental pe care NATO înțelege să o includă în linia sa specifică de apărare.

Reporter: Ați evocat acest summit din 3 și 4 decembrie de la Londra. Ce alte teme vor figura pe agendă?

Mircea Geoană: Evident este un subiect care continuă să fie în centrul atenției noastre. Este acela de contribuții la apărarea comună, faimoasa conversație deja despre împărțirea poverii financiare pentru apărare. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. O dată cu plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, când se va întâmpla acest lucru, 80% din cheltuielile de apărare ale Alianței vor fi făcute de trei țări din afara UE, SUA, Canada și Marea Britanie. 80% din totalul cheltuielilor de apărare europene vor fi făcute de trei țări care sunt non membre UE. De aici nevoia de a vedea Europa investind mai mult. Că acest lucru se face în cadrul NATO, că se face în cadrul Uniunii Europene, până la urmă sunt chestiuni complementare. Avem nevoie ca aliații europeni să înțeleagă că nu facem asta doar pentru că ne spune președintele american în mod repetat și foarte apăsat, nu pentru că președintele Franței dă interviuri în care vorbește despre fragilitatea proiectului european, ci, mai degrabă, pentru că este o necesitate. Libertatea și democrația au un cost. Evident că vom discuta și subiecte legate de gradul de pregătire și de ripost al Alianței, în conformitate cu deciziile de la summit-urile precedente. Sunt subiecte care vor fi prezente. Vom discta și despre relația NATO – Uniunea Europeană.

Rep: Cum privește NATO acest vis al președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o apărare europeană?

Mircea Geoană: Orice investiții în creșterea capacităților de apărare europene sunt binevenite. E nevoie de mai mult și de mai bine.

Rep: Nu apare o concurență?

Mircea Geoană: Totul trebuie făcut în complementaritate. Până la urmă, resursele sunt finite. Chiar dacă statele europene ar investi mai mult și sper să investească mai mult pentru că este o obligație în cadrul NATO, aceste resurse nu vor fi suficiente. Nu putem, nu avem luxul și nu avem nici banii să duplicăm niște structuri pe care le folosim la NATO și structuri separate pe care le folosim în Uniunea Europeană. Pur și simplu nu are sens nici din punct de vedere geopolitic, nici militar și nici din punctul de vedere al interoperabilității. Alianța Nord Atlantică este singurul loc în care o națiune mică, cu resurse militare restrânse și care este membru NATO poate să participe la o operațiune comună NATO. Dacă acest lucru este șubrezit toată lumea pierde. Așa cum apelul către instituții multilaterale puternice pe care președintele Macron l-a făcut este valabil. Este valabil și pentru NATO și pentru Uniunea Europeană, NATO și UE sunt două fațete ale aceleiași monede. Dacă o parte este mai puternică și partea cealaltă este mai puternică. Dacă o parte este mai șubredă și partea celalată este mai șubredă. Interesul NATO este să vadă dimensiunea europeană mai puternică pentru ca Alianța va deveni mai puternică. Nimeni nu poate gândi că din punct de vedere realist se pot gândi garanții de securitate autentice, reale și verificabile în afar implicării Statelor Unite și a Americii de Nord în securitatea europeană. Pur și simplu nu este o chestiune credibilă. De aceea, discuția despre o Europă mai puternică din punct de vedere militar este pozitivă, este constructivă. Secretarul General al NATO o încurajează. Sunteme xtrem de atenți ca acest efort să fie făcut în complementaritate cu ceea ce face NATO. Împreună suntem mult mai puternici. Încercarea de a duce această conversație în altă direcție nu este nu este o conversație pe care o considerăm o soluție, ci, mai degrabă, de a avea riscul de a aduce probleme suplimentare într-o relație transatlantică atât de necesară.

Rep: Avem, totuși, un președinte, Emmanuel Macron, care, acum câteva zile, săptămâni, a declarat că NATO este în moarte cerebrală. Ați avut aici întâlniri cu oficiali francezi din ministerul apărării, din ministerul de externe. Ați încercat să aflați ce a vrut să spună?

Mircea Geoană: Nu suntem noi în măsură să comentăm declarațiile unui lider politic. Sunt declarațiile pe care le alege, modalitatea în care o face, tonul pe care o face, cuvintele utilizate sunt o problemă pe care fiecare lider trebuie să decidă dacă și în ce mod le folosește. Încercăm să transmitem un mesaj. Este mesajul pe care secretarul General, eu și noi toți și mulți aliați îl dăm. Este acela că din intenția pozitivă de a sublinia că există niște probleme în sistemul de ordine globală, în sistemul multilateral. Și în NATO și în Uniunea Europeană sunt probleme. Nimeni nu neagă acest lucru. Alianța are o istorie lungă de capacitate de a absorbi, de a resorbi și de a avansa în pofida unor dificultăți. Nu este prima dată când avem opinii diferite în Alianță. Probabil că nu va fi nici ultima dată, altfel nu ar fi o alianță a democrațiilor. Ar fi Pactul de la Varșovia, nu Alianța Nord Atlantică. Credem că există un risc ca atunci când subliniem lucruri care nu funcționează să nu riscăm să fragilizăm în mod suplimentar nu doar NATO, dar mai ales Uniunea Europeană. Nu există un substitut pentru Alianța Nord Atlantică. Este o alianță robustă, care funcționează, în care există puncte de vedere diferite. Dacă există un loc unde aceste lucruri sper și suntem convinși că vor fi rezolvate este la întâlnirea liderilor de la Londra. Acolo trebuie să mergem cu acest tip de conversații, să găsim un mod de a adresa întrebările și criticile care pot să apară și să găsim un front comun și unit. Cred că rivalii și adversarii noștri își freacă mâinile atunci când văd că în cadrul marilor structuri ale occidentului, fie că e Europa, fie că e NATO, apar astfel de conversații. Sunt convins că Franța va continua să joace un rol constructiv. Franța este un aliat extrem de important. După plecarea Marea Britanii din UE, Franța rămâne singurul stat membru UE care are o capacitate completă militară, operațională și disponibilitatea politică și constituțională de a acționa ca o putere militară. Franța este un actor necesar în NATO. Este un actor indispensabil pentru Uniunea Europeană. Așa abordăm acste lucruri. Sperăm din toată inima ca aceste conversații să conducă la soluții constructive și nu la adâncirea unor tensiuni. Nu le negăm, ele există și în NATO și în Uniuna Europeană.

Rep: Sunteți primul din țările din est care ajunge la un rang atât de înalt. În conducerea NATO sunteți numărul doi, secretarul general adjuct. Dacă nu mă înșel ați avut 5 – 6 concurenți. Cum ați primit această veste?

Mircea Geoană: După atâția ani de experiență în viața publică din România nimic nu te mai surprinde. România te pregătește pentru surprize de toate felurile. Dar lăsând gluma la o parte, este o mare onoare. Și nu mă reprezint pe mine. În primul rând reprezint România, care și-a făcut un renume și o influență și o respectabilitate foarte puternică în cadrul NATO. Sunt 15 ani de când am avut onoarea să reprezint România la ridicarea steagului nostru ca nou membru NATO. Iată că un român ajunge aici. Cred că este și un mesaj pentru întreaga noastră regiune. Putea să fie și altcineva, nimeni nu spune nu. Concurența a fost destul de acerbă. Cred că este un semnal de încurajare și un fel de maturizare și de creștere de influență și de învățare a regulilor jocului de către noii veniți în NTAO. În al treilea rând cred că este și un mesaj pentru reprezentantul unui stat NATO și UE în același timp, așa cum este cazul României. NATO și UE sunt parte a aceleiași monede. Cred că toată lumea este convinsă că pentru un român într-o funcție atât de importantă păstrarea unității europene și a celei trans atlantice sunt două instincte firești, două instincte naturale. Poate că faptul că sunt un francofon convins a cântărit un pic în procesul final de selecție.