Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Supraconsumul de antibiotice ar putea provoca mai multe decese decât cancerul

antibio.jpg

Image source: 
wikimedia/commons

Consumul de antibiotice în Franţa s-a stabilizat dar rămâne în continuare foarte ridicat, mult peste ceea ce se practică în alte state occidentale. Iată ce reiese dintr-un raport oficial publicat la Paris cu ocazia „săptămânii mondiale de utilizare bună a antibioticelor”.

Săptămâna aceasta este destinată să atragă atenţia publicului asupra antibiorezistenţei. Fapt care înseamnă că bacteriile evoluează şi devin rezistente în faţa antibioticelor. Caz în care infecţiile sunt mult mai greu de tratat.

Acest lucru, antibiorezistenţa, este considerată ca un pericol major de antorităţile sanitare din lumea întreagă. Se estimează astfel că în 2050, antibiorezistenţa ar putea provoca mai multe decese decât cancerul. OMS – Organizaţia mondială a sănătăţii – precizează în plus că antibiorezistenţa duce la o mărire a cheltuielilor medicale întrucât se lungesc perioadele de spitalizare pentru a vindeca pacienţii.

In Franţa spre exemplu, ţară pe locul 8 mondial la capitolul consum de antibiotice, antibiorezistenţa ar provoca déjà peste 12.000 de decese anual potrivit unui raport publicat în 2017. La nivel european, anual circa 33.000 de pacienţi ar muri din această cauză. Astfel, antibiorezistenţa omoară în Europa cât gripa, tuberculoza şi virusul HIV la un loc.

Fără o inversare a curbei consumului, fără o politică globală adaptată, antibiorezistenţa riscă deci să devină o bombă cu întârziere. Se estimează că între 2015 şi 2050, infecţiile datorate unor bacterii rezistente la antibiotice ar putea ucide 2,4 milioane de persoane în Franţa, America de nord şi Australia, potrivit unor cifre publicate de OCDE – Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică.

In Franţa, notează analiştii, mai sunt multe progrese de făcut în multe domenii. Astfel, 86% dintre francezi estimează că antibiorezistenţa este un subiect care-i preocupă dar totodată, 60 de procente dintre francezi refuză să-şi reducă consumul de antibiotice. In plus când iau antibiotice, 4 francezi din 10 nu-şi duc tratamentul până la capăt, nu respectă deci prescrierea medicală, provocând astfel apariţia unei rezistenţei bacteriene.

Dacă pacienţii francezi nu sunt disciplinaţi şi dornici de antibiotice, nici medicii francezi nu sunt mai bine cotaţi de raportul Agenţiei naţionale a securităţii medicamentelor. Se estimează că între 30 şi 50% din reţetele lor cu antibiotice sunt neadaptate.

In fine, supraconsumul de antibiotice în Franţa se explică şi prin tendinţa francezilor de a se trata singuri. 60% dintre francezi păstrează în farmacia lor de acasă antibioticele neconsumate şi le iau de capul lor la viitoarea infecţie. De aceea, specialiştii insistă pe o mai bună informare a pacienţilor dar şi pe o eventuală eliberare a medicamentelor cu bucata, cu pastila, lucru care ar evita, cel puţin în acest caz, automedicaţia.

Nu în ultimul rând, consumul de antibiotice s-ar putea reduce dacă s-ar folosi mai des testele rapide de orientare a diagnosticului. In câteva minute, acesta ar permite medicului să vadă dacă o angină este bacteriană – caz în care e nevoie de antibiotice – sau de origine virală. Azi, 58% dintre francezi cred că trebuie să ia antibiotice pentru a îngriji o angină iar 42 de procente dintre ei vor să trateze gripa cu antibiotice.

Supraconsumul de antibiotice ar putea provoca mai multe decese decât cancerul