Proteste Iran: ONU îngrijorat de numărul mare al persoanelor decedate

Guvernul iranian susţine că va restabili funcţionarea internetului doar când va avea certitudinea că el va fi folosit «cu discernământ».

Iranul este deconectat practic de lume de sâmbătă seară când au început protestele împotriva creşterii cu 50% a preţului la carburant. Manifestaţiile, organizate în aproximativ 100 de oraşe, au degenerat rapid şi s-au înregistrat morţi şi răniţi.

ONU s-a declarat alarmat de informaţiile  privitoare la numărul important de morţi care s-ar fi înregistrat în aceste proteste declanşate după ce guvernul a majorat cu 50% preţul la carburant.

Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului denunţă utilizarea de muniţie reală împotriva manifestanţilor din Iran şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de informaţiile vehiculate privitoare la numărul «important» de morţi.

"Utilizarea de gloanţe adevărate ar fi cauzat un număr important de decese în întreaga ţară", susţine purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite, Ruppert Colville. El a citat presa iraniană şi «alte surse», fără să le menţioneze însă, care susţin că «mai multe zeci de persoane» şi-au pierdut viaţa în proteste. "Cerem autorităţilor să evite utilizarea forţei pentru a dispersa manifestanţii paşnici iar în cazul în care protestele devin violente să reducă la minimum posibil intervenţiile în special cele care ar putea determina pierderea de vieţi omeneşti," a explicat Ruppert Colville. 

Forţe de ordine sunt în continuare prezente pe străzi în ciuda faptului că «situaţia a revenit la calm», după mai multe zile de manifestaţii, a reacţionat, la rândul său, un responsabil iranian.

De altfel, guvernul încearcă să minimalizeze de la bun început situaţia şi a anunţat că aproximativ o mie de manifestanţi au fost reţinuţi. Preşedintele Hassan Rohani spune că puţine persoane au participat la revolta derulată în aproximativ 100 de localităţi. 

Ultimele proteste de această anvergură au avut loc la finele lui 2017, împotriva costului tot mai ridicat de trai.

Acum, majorarea preţului la carburant a determinat toate clasele sociale să iasă în stradă iar imagini cu jeturi de apă direcţionate spre protestatari, pentru a-i determina să evacueze străzile, puteau fi văzute vineri. De sâmbătă însă, informaţiile nu mai pot fi verificate deoarece guvernul a decis să blocheze accesul la internet astfel că este aproape imposibil să fie cunoscută amploarea mişcării contestatare ori intensitatea represiunii. Riposta regimului iranian este fără precedent, consideră analiştii.

Gardienii Revoluţiei – armata regimului iranian, au anunţat marţi că patru membri ai forţelor de ordine au fost ucişi în apropiere de Teheran.

Odată cu această cenzură a internetului creşte riscul producerii unei băi de sânge, se teme Reza Moini, responsabilul biroului iranian al Reporteri Fără Frontiere. Iar Amir Rashidi - cercetător specialist în securitate informatică pentru un ONG cu sediul la New York susţine că de când există internetul în Iran nu a mai fost luată o astfel de decizie şi adaugă: "autorităţile au înţeles că pentru a controla populaţia trebuie să controleze de fapt internetul". Reacţia regimului împotriva utilizatorilor de internet, rapiditatea şi violenţa sunt rezultatul unei pregătiri de lungă durată, este de părere cercetătorul.

Iranul şi-a învăţat lecţia odată cu protestele din 2009 iar apoi la cele din 2017 şi 2018 când reţelele sociale au fost intens utilizate pentru a face cunoscute manifestaţiile din ţară.

În iunie, regimul iranian anunţa că implementase 80% din internetul naţional, o reţea independentă de cea mondială, centralizată şi aflată sub controlul autorităţilor locale.

Această logică de fragmentare profundă şi de control al reţelei de internet este utilizată şi de Rusia şi China.

În Iran, preţul unui litru de benzină era fixat până vineri la 10.000 de riali iranieni, adică mai puţin de 8 cenţi. Noul preţ este de 15.000 de riali – adică 11 cenţi pe litru. 60 de litri este cantitatea maximă ce poate fi cumpărată într-o lună iar cine doreşte să cumpere peste această limită va trebui să scoată din buzunar 22 de cenţi pe litru.

Preşedintele Hassan Rohani declara într-o şedinţă de guvern că banii din această majorare vor merge către categoriile defavorizate, adică 75% din populaţie.