Franţa: după greva generală şi manifestaţiile masive contra reformei pensiilor, ce urmează?

Sindicatele şi-au câştigat pariul. Chiar dacă nu s-au atins cifrele mobilizărilor din trecut – milioane de oameni în stradă în 2010, 2003 şi 1995 contra unor proiecte de reformă similare – opozanţii actualului proiect pot fi satisfăcuţi. Mai ales că primul sindicat francez – CFDT – nu s-a alăturat mişcării contestatare.

800.000 de oameni în stradă – 1,5 milioane spune sindicatul CGT – din care 65.000 la Paris – 250.000 spun sindicaliştii – nu sunt cifre anodine, uşor de trecut cu vederea. Ba dimpotrivă, putem vorbi despre o mobilizare masivă

Traficul feroviar în ţară şi metroul parizian au fost practic paralizate. Cu 90% din trenuri anulate, gările franceze erau pustii ieri. La Paris, zece linii de metrou au fost complet închise iar restul de 6 au funcţionat la mare ralenti. La fel, şi multe scoli au rămas închise. In sectorul electricităţii, peste 50% dintre angajaţi au stat acasă. In fine, turnul Eiffel şi mai multe mari muzee pariziene nu şi-au deschis ieri uşile.

Intrebarea pe care şi-o pun acum mai toţi comentatorii este „ce va urma?”

Pe termen scurt, formula este simplă. Continuăm pe aceeaşi linie, au spus în cor sindicatele. Azi, traficul este aproape la fel de mort ca şi ieri. 10 linii de metrou sunt închise la Paris, 90% din trenurile rapide TGV au fost anulate, la fel şi un zbor din trei de la Air France. Această situaţie de cvasi-paralizie ar urma să dureze cel puţin până luni dimineaţă.

Pe de altă parte, în urma unei reuniuni intersindicale organizate azi, principalele organizaţii ale salariaţilor au chemat la o nouă zi de grevă şi proteste marţi, 10 decembrie.

Este totuşi de precizat că nu toate sindicatele sunt hotărâte să se angajeze într-o mişcare de protest de lungă durată. Cei reticenţi la aşa ceva preferă să vadă oamenii foarte mulţi în stradă deodată pentru a-i convinge pe guvernanţi să revină la masa negocierilor.

Ce răspuns a dat guvernul mobilizării stradale şi greviste?

Premierul francez a promis că se va pronunţa săptămâna viitoare pentru a da detaliile definitive ale proiectului de reformă. Edouard Philippe se va exprima chiar miercuri la ora prânzului. Motiv deci pentru sindicate să menţină presiunea maximă până atunci.

Ca să dezamorseze spiritele, încă de luni, ministrul solidarităţilor şi Inaltul comisar însărcinat cu dosarul pensiilor se vor întâlni cu toţi partenerii sociali, sindicate şi patronat. Ocazie cu care, guvernul ar putea anunţa déjà o serie de concesii. Unde, în ce sector? Greu de spus. „De când se va aplica reforma, care generaţie va fi prima căreia i se va aplica, se modifică vârsta minimă de pensionare? Tot atâtea puncte care mai sunt pe masa discuţiilor şi deci mai pot fi negociate. Mai există marje de negocieri” a promis purtătoarea de cuvânt a guvernului Sibeth Ndiaye.

Cum însă guvernul spune că nu vrea să mărească cotizaţiile şi nici să scadă pensiile, şi nici să mărească vârsta legală de pensionare, nu-i rămâne decât o soluţie: aceea de a lungi durata de cotizaţii, lucru coerent cu faptul că durata de viaţă a oamenilor este în creştere continuă, cel puţin în Franţa.

In fine, guvernul dorea să impună măsuri de economii încă din 2021 pentru a reechilibra sistemul în 2025. Se spune că şi aici ar putea face un pas înapoi, adică să renunţe la idea de a impune economii începând cu 2021. Comitetul de orientare a pensiilor estimase la sfârşitul lui noiembrie că în 2025 sistemul de pensii va cumula un deficit între 8 şi 17 miliarde de euro.

Motivele acestei nemulţumiri? Ce contestă sindicatele?

Reamintim că la originea nemulţumirii, ce-i supără pe sindicalişti şi salariaţi, este aşa-zisul „sistem universal pe puncte” care ar urma să înlocuiască din 2025 cele 42 de regimuri diferite de pensii care există azi în Franţa – regim general, al funcţionarilor, al sectorului privat, regimuri complementare, speciale, şamd. Executivul de la Paris promite instaurarea