Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scena diplomatică pariziană: în aşteptarea primei strîngeri de mînă dintre Putin şi Zelenski

drapel.jpg

Drapele (francez, rus, ucrainean) în aşteptare
Drapele (francez, rus, ucrainean) în aşteptare
Image source: 
TOBIAS SCHWARZ / AFP

Pe scena diplomatică pariziană jurnaliştii au aşteptat cu febrilitate, în după-amiaza zilei de luni 9 decembrie, prima întîlnire dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, şi prima lor strîngere de mînă. Întîlnirea a fost organizată la iniţiativa Franţei şi a Germaniei, în aşa-numitul „format Normandia”, pentru că în această regiune franceză s-au întîlnit pentru prima dată, în 2014, la cel mai înalt nivel, liderii din cele patru ţări. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelara germană Angela Merkel au orchestrat acest summit cu scopul de a relansa discuţiile de pace în sud-estul Ucrainei şi de a deschide eventual o nouă pagină în relaţiile Uniunii europene cu Rusia.

„O rană care puroiază în Europa”. Este expresia utilizată de şeful diplomaţiei germane Heiko Maas pentru a avertiza că războiul din sud-estul Ucrainei va continua să aibă repercursiuni în restul continentului. 13 000 de morţi din 2014 şi pînă acum, un milion de persoane deplasate, 80 000 de soldaţi de o parte şi de alta a liniei de front... O întreagă regiune devastată de război şi deasemenea poluată grav din cauza acestui conflict încă activ. Iată pe scurt ce înseamnă criza ucraineană care este de fapt una ruso-ucraineană şi chiar europeană. Occidentalii îi reproşează lui Vladimir Putin că i-a sprijinit pe rebelii şi secesioniştii din estul Ucrainei. Dar şi argumentele liderului de la Kremlin trebuie luate în considerare cînd avrtizează că în nici un caz Rusia nu va accepta ca Ucraina să intre într-o bună zi în Alianţa Atlantică, şi că Moscova nu va abandona minorităţile ruse care trăiesc în „exteriorul Federaţiei ruse”.

Cotidianul Le Figaro consideră că întîlnirea de la Paris este deja un succes prin simplul fapt al organizării ei. Discuţiile de pace sunt blocate din 2016 încoace, în mare parte şi datorită faptului că Vladimir Putin îl detesta pe precedentul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko. Putin îl găseşte însă „simpatic” şi „sincer” pe noul preşedinte, Volodimir Zelenski, fost actor şi deocamdată novice în politică. Nu întîmplător de altfel 5000 de ucraineni au manifestat duminică 8 decembrie la Kiev pentru a-l încuraja pe Zelenski pentru „meciul diplomatic” de la Paris. „Să nu capitulăm în faţa lui Putin”, acesta a fost cuvîntul de ordine al manifestanţilor, reprezentînd toate sensibilităţile politice. Va fi capabil Volodimir Zelenski să-i ţină piept, de la egal la egal, unui om precum Putin devenit o figură importantă pe scena internaţională? Zelenski nu este singur însă la masa negocierilor cu Putin, în spatele său se află evident Emmanuel Macron şi Angela Merkel. Ceea ce nu înseamnă că Volodimir Zelenski nu va fi obligat, ca să poată ameliora relaţiile cu Rusia, la unele concesii...

Pentru Vladimir Putin nu există altă bază de discuţii decît acordul de la Minsk semnat ca urmare a primului summit în format Normandia. Unele dintre prevederile acordului au şi fost aplicate parţial. Luptele au încetat, practic, deşi incidente sporadice continuă. Retragerea armelor grele nu reprezintă nici ea o problemă. Mai complicat este aspectul politic al acordului, şi aici Zelenski pune o condiţie: el doreşte ca înainte de organizarea unor alegeri libere în regiunile secesioniste autorităţile ucrainene să poată prelua controlul frontierei cu Rusia iar grupurile rebele să fie dezarmate. Kievul este de acord cu o mai mare autonomie pentru regiunea Doneţk şi Luhansk, dar nu şi cu fragmentarea Ucrainei. Vladimir Putin doreşte alegeri în actuala configuraţie, ceea ce evident că îi avantajează pe secesionişti, şi, în plus, ucrainenii nici n-ar îndrăzi să intre în campanie pe teritoriile controlate de minoritatea rusă.  

Întîlnirea de la Paris reprezintă o miză importantă şi pentru şeful statului francez care doreşte reluarea dialogului dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Pentru ca acest nou start să fie posibil, însă Macron îi cere lui Putin să facă eforturi astfel încît dosarul ucrainean să avanseze. Emmanuel Macron încearcă să le dea asigurări partenerilor săi europeni că demersul său nu este „naiv”, şi că se poate discuta cu Putin. Iată de ce discuţiile de la Paris, scrie tot Le Figaro, reprezintă acum un test pentru Macron. Occidentalii au fost deseori naivi în faţa ruşilor. Ar fi salutar ca liderul de la Elysée să demonstreze că ştie să nu cadă în această capcană.