Reforma pensiilor: Parisul trăieşte în ritmul grevei generale

Greviştii nu sunt de acord iar trapnsportul public este în continuare blocat, sute mii de oameni sunt nevoiţi să se înghesuite în anumite intervale orare – dimineaţa şi seara – în cele două linii de metrou automatizate, singurele metrouri care funcţionează pe durata grevei. Ca şi transport de funcţionează funcţionează mai puţin de 50% din reţeaua de autobuze.

Sunt în continuare blocate 4 rafinării din 8 iar peste 100 de benzinării sunt închise din lipsa stocurilor de carburant.

A scăzut uşor procentul conductorilor de tren ce se află în grevă dar în continuare, pentru acest week-end traficul feroviar este puternic perturbat.

De luni vor intra în grevă şi jurnaliştii.

Premierul Edouard Philippe a invitat sindicatele la discuţii pentru începutul săptămânii viitoare.

Speranta Dumitru este conferentiar în stiinte politice la Universitatea Descartes din Paris.

Sursa imaginii: 

Speranta Dumitru / Facebook.

Despre acest blocaj am stat de vorbă cu Speranţa Dumitru – conferenţiar în ştiinţe politice la Universitatea Descartes din Paris:

“Pentru a vorbi un pic de proiectul guvernului, este unul extrem de complex şi el este cel care generează această nelinişte a francezilor pentru că priveşte întreaga populaţie iar schimbarea va fi majoră. Cea mai importantă măsură este universalitatea – unificarea celor 42 de regimuri diferite. Multe profesii sunt organizate separat acum: au vârste de pensionare diferite, modul de calcul diferit. Iar această unificare va genera pierderi pentru cei care au aceste regimuri speciale. Căile ferate şi regia de transport din Paris – cei care conduc această mişcare protestatară, beneficiază de um regim special. Pot ieşi la pensie la 52 de ani în principal conductorii de tren şi la 57 de ani ceilalţi angajaţi. Această vârstă diferă la restul populaţiei, care, iese la pensie la 62 de ani. Dar şi poliţiştii pot ieşi la pensie la 52 de ani iar angajaţii de la Opera din Paris chiar şi mai devreme. Funcţionarii publici, cei din spitale – pot ieşi la 59 de ani iar pentru funcţia publică din stat vârsta de pensionare este de 61 de ani. Vă imaginaţi că pentru toate aceste categorii profesionale este difícil de acceptat o schimbare aşa de importantă. Iar a doua schimbare este modul de calcul: pensiile nu se vor mai calcula în funcţie de venitul din ultimele 6 luni aşa cum se întâmplă în prezent ci din întreaga carieră. Pentru Regia de Transport Paris o estimare ar fi că pensia medie ar fi în jur de 2.500 de euro, cu o ieşire la pensie undeva la 55 – 57 de ani, ceea ce este inechitabil comparat cu celelate categorii profesionale. Iar dacă reforma va trece, pensiile vor scădea cu 20 / 30% şi vor ieşi la pensie mai târziu. Din acest motiv ei rămân mobilizaţi iar greva va continua până la Crăciun şi este probabil chiar şi după."

Edouard Philippe a anunţat că are uşa deschisă negocierilor.

În urmă cu un an lua fiinţă, în urma introducerii taxei pe carbon, mişcarea Vestele galbene iar protestele lor au tot crescut în intensitate direct proporţional cu lista lor de revendicări. Acum, greva intervine pe fondul acestei reforme a pensiilor. Este oare reforma pensiilor cu adevărat motivul de nemulţumire de această dată sau există şi alte probleme?

Politologul Speranţa Dumitru: "Este adevărat că popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron este în scădere. Ïntr-adevăr există şi alte nemulţumiri dar ele sunt create şi de sistemul pe care l-a construit Emmanuel Macron, aducând dreapta şi stânga într-un singur partid centrist şi vidând în acest fel, de conţinut, partidele tradiţionale: republicanii de o parte şi socialiştii de cealaltă parte. Multe cadre din aceste partide au plecat în La République en Marche, partidul prezidenţial, astfel că au rămas fără mobilizare. Doar formaţiunile extreme au contribuit la mişcarea Vestelor galbene, susţinând prima mobilizare din noiembrie 2018. Lor li s-au alăturat oameni de stânga şi de dreapta. Partidul Socialist a spus că dreptatea ecologică nu poate fi făcută fără dreptatea socială iar faptul că una din primele măsuri luate de Emmanuel Macron a fost să schimbe felul de a impozita marile averi, ansamblul partidelor clasice au susţinut fără să câştige electoral această mişcare a Vestelor Galbene. Este o coagulare a diverselor nemulţumiri."

Va ceda guvernul în această reformă a pensiilor?

Politologul Speranţa Dumitru: "El a cedat deja. A făcut concesii foarte importante. Au existat numeroase dezbateri - cu sindicate, patronate, partide.  Se propune o pensie minimă de o mie de euro, mărirea salariilor profesorilor, sunt concesii făcute, după părerea mea este o reformă profundă de stânga. Nu ştiu dacă se mai poate încă ceda. Probabil că una din cauzele care au generat această nemulţumire este creşterea vârstei de pensionare, la 64 de ani şi constrângerile bugetare aflate în acest moment în discuţie. Este posibil ca această complexitate să fi pus în lumină şi o diversitate a opinilor celor care sunt în guvern."

A mai încercat şi altcineva să realizeze această reformă a pensiilor în Franţa?

Politologul Speranţa Dumitru: "România şi Germania are acest sistem pe puncte. Problema reformei este şi o problemă de buget pentru că există acum 15 milioane de pensionari în Franţa, două treimi din populaţia României şi la care se vor adăuga încă 600.000 anual. Pentru că a anticipat acest lucru, Alain Juppé, în 1995, a propus schimbarea modelului. Rezultatul: greve îndelungate, la fel ca şi acum, dar cred că impactul va fi, de această dată, ceva mai mic. Alain Juppé a fost numit premier după ce Jacques Chirac a fost ales cu un program de reducere a fracturii sociale, un program într-un fel de stânga iar Alain Juppé se spune că avea un mod arogant de a pune pe masă problema bugetului şi a contribuţiilor la securitatea socială. Edouard Philippe încearcă acum să spună că retorica războinică, de lupte sociale, nu este cea mai bună retorică pentru discutarea unei probleme atât de complicate cum este sistemul de pensii în Franţa.»​