Patru capitale se unesc contra propriilor guverne naţionaliste

primarul_din_praga_zdenek_hrib_si_cel_al_budapestei_-_gergely_karacsony_primarul_bratislavei_-_matus_vallo_si_cel_al_varsoviei_rafal_trzaskowski_au_semnat_un_pact_al_oraselor_libere_pentru_a_se_apropia_de_ue.jpg

Primarul din Praga, Zdenek Hrib si cel al Budapestei - Gergely Karacsony, primarul Bratislavei - Matus Vallo si cel al Varsoviei, Rafal Trzaskowski au semnat un pact al oraselor libere pentru a se apropia de UE.
Primarul din Praga, Zdenek Hrib si cel al Budapestei - Gergely Karacsony, primarul Bratislavei - Matus Vallo si cel al Varsoviei, Rafal Trzaskowski au semnat un pact al oraselor libere pentru a se apropia de UE.
Sursa imaginii: 
REUTERS/Tamas Kaszas

Budapesta, Varşovia, Praga, Bratislava semnează un pact de strângere a legăturilor cu Uniunea Europeană. Cele patru ţări –Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia se află în mod regulat în contradicţie cu politica europeană. Sunt ţări conduse de câte o majoritate ultraconservatoare ori de guverne social-democrate iar uneori sunt punctate pentru derivele lor antidemocratice. Din 2018, alegătorii celor patru oraşe au votat pentru primari pro-europeni. Iar acum, cei patru primari sunt cei care continuă disidenţa, semnând un pact al «oraşelor libere» pentru a pune o presiune şi mai mare pe propriile guverne şi pentru a se apropia de UE.

"Împărtăşim aceleaşi valori şi priorităţi, oraşele noastre rămân deschise şi tolerante", afirmă primarul Varşoviei, centristul, Rafal Trzaskowski.

Semnarea pactului a avut loc la Budapesta, unde, noul primar de centru-stânga, Gergely Karacsony, a obţinut în octombrie o victorie surpriză iar de atunci se opune în mod constant politicilor naţionaliste promovate de premierul Viktor Orban.

"Populismul este un răspuns eronat la probleme", declară la rândul său primarul din Praga, Zdenek Hrib, critic la adresa guvernului său.

Al patrulea semnatar este Matus Vallo, primarul Bratislavei, un alt pro-european.

Cei patru primari se angajează să promoveze “libertatea, demnitatea umană, democraţia, egalitatea, statul de drept, justiţia socială, toleranţa, diversitatea culturală”.

Un analist citat de France Presse vede în această iniţiativă «alternativa la curentul naţionalist care domneşte în acestă regiune de câţiva ani».

Alianţa celor patru aleşi speră să poată dialoga direct cu instanţele UE pentru a obţine fonduri europene destinate marilor oraşe dar fără să implice administraţiile centrale.

Primarul oraşului Budapesta explică faptul că în ultimii zece ani, aceste fonduri au ajuns deseori la oligarhi, amici ai miniştrilor. "E ruşinos că banul european susţine autocraţia şi oligarhii", adaugă primarul din Budapesta.

În Ungaria, directorul grupului de reflecţie – Political Capital,  Peter Kreko este de părere că, din dorinţa de a reprezenta o alternativă la premierul Viktor Orban, aflat la putere din 2010, actualul primar al Budapestei, în vârstă de 44 de ani, are devoie de fonduri europene vărsate direct oraşului şi nu prin intermediul administraţiei centrale.

Sub mandatele lui Viktor Orban, reales pentru a treia oară în mai 2018, a fost întărită centralizarea instituţiilor iar guvernul a obţinut o şi mai mare putere asupra colectivităţilor locale.

Primarul Budapestei s-a aflat în primele rânduri, la începutul acestei luni, la o manifestaţie împotriva unei legi care întăreşte controlul statului asupra instituţiilor de cultură locale. În Cehia şi în Slovacia, zeci de mii de persoane au protestat în stradă în ultimele luni pentru a denunţa corupţia liderilor majorităţii.