Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tensiune extremă între Iran şi Statele Unite după uciderea de către americani a generalului iranian Soleimani

000_g95kw_0.jpg

Generalul Qassem Soleimani la Teheran în 2016.
Generalul Qassem Soleimani la Teheran în 2016.
Image source: 
AFP/Khamenei.IR/HO

Anul începe sub semnul amplificării tensiunilor internaţionale după ce în cursul nopţii de joi spre vineri 3 ianuarie preşedintele american Donald Trump a ordonat lichidarea generalului iranian Qassem Soleimani. Operaţiunea s-a derulat la Bagdad cu ajutorul unei drone. Pentagonul califică operaţiunea drept o "măsură defensivă" destinată să protejeze personalul american din străinătate. Iranul promite, prin vocea ayatolahului Khamenei, "o teribilă răzbunare". Spectrul unui război între Statele Unite şi Iran se profilează la orizont mai ameninţător decît oricînd.

Qassem Soleimani era o figură în acelaşi timp temută şi respectată în Iran, iar în ierarhia puterii el ocupa practic locul secund, după cel al ayatolahului Ali Khamenei. Fără îndoială, el era şi un duşman redutabil al Occidentului şi mai ales al Statelor Unite ale Americii. Printre altele, generalul Qassem Soleimani a fost strategul care a plasat pionii iranieni într-o vastă regiune, din Irak pînă în Siria trecînd prin Liban. Seful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a declarat, cuvinte citate de Agenţia France Presse, că generalul iranian pregătea noi "acţiuni de anvergură" de natură să pună în pericol "sute de vieţi americane". Mike Pompeo a mai subliniat că aceste acţiuni erau iminente şi că decizia de eliminare a generalului a venit în urma evaluării situaţiei de către serviciile secrete americane.

Chiar şi în contextul acestei evaluări, cel care a ordonat practic lichidarea generalului este preşedintele Donald Trump, în calitate de şef suprem al armatei americane. Unii comentatori s-au întrebat dacă Donald Trump avea dreptul să ia o astfel de decizie, fără aprobarea Congresului. Iar răspunsul, dat de specialişti, este pozitiv. În interesul Statelor Unite care s-au simţit ameninţate, liderul de la Casa Albă a decis practic asasinarea celui care comanda unitatea de elită a Gardienilor revoluţiei din Iran, precum şi miliţiile pro-iraniene din Irak. Împreună cu el au fost ucise şi alte cîteva persoane, cam zece în total, printre care Abou Mehdi al-Mouhandis, şeful adjunct al coaliţiei paramilitare pro-iraniene din Irak, aşa numita formaţiune Hachid al-Chaabi, integrată de fapt în structurile statului irakian.

Consecinţele acestei decizii luată de Donald Trump rămîn imprevizibile, atît în ce priveşte situaţia din Orientul apropiat şi mijlociu, cît şi în contextul campaniei sale electorale pentru prezidenţialele de la sfîrşitul acestui an.

Nu este sigur că prin această demonstraţie de forţă Donald Trump va obliga Iranul să se abţină în viitor de la orice gest ostil împotriva Statelor Unite. Mulţi comentatori, în Franţa, sunt de părere că Iranul va replica, probabil mai tîrziu, după consumarea perioadei de doliu naţional, într-un moment pe care îl va considera propice. Washington-ul le-a cerut deja multor americani angajaţi în diverse activităţi în Irak să părăsească această ţară. Din diverse capitale ale lumii, Paris, Berlin, Londra, Moscova, Pekin, sunt lansate apeluri la calm. Primul ministru israelian Benjamin Netaniahu şi-a scurtat o vizită în Grecia şi s-a întors la Ierusalim, întreaga armată israeliană fiind pusă în stare de alertă.

Dacă reluăm firul evenimentelor din ultimul timp, nu este greu de observat că mîna Iranului se află în spatele unor atacuri comise împotriva unor baze ale coaliţiei internaţionale din Irak, precum şi în spatele atacului comis pe 31 decembrie împotriva Ambasadei americande de la Bagdad. În schimb, este greu de înţeles ce se petrece în mintea lui Donald Trump. Pînă acum el a făcut tot posibilul pentru a nu implica America într-un nou război în Orientul mijlociu, şi şi-a cîştigat electoratul promiţînd că-i va aduce acasă pe soldaţii americani.

Decizia sa de a-l lichida pe generalul Soleimani este criticată în tabăra democrată din Statele Unite. Cotidianul Le Monde reproduce această frază pronunţată de fostul vice-preşdinte american Joe Biden, posibil candidat al democraţilor la prezidenţialele din noiembrie: "Donald Trump tocmai a aruncat un baton de dinamită într-un butoi cu pulbere."