
Special Paris
Internaţionalizarea progresivă a conflictului libian
2019-09-25t114414z_2031552137_rc1fc74bf1e0_rtrmadp_3_libya-security_0.jpg

Internaţionalizarea conflictului din Libia a devenit evidentă odată cu acordul militar semnat de guvernul de la Tripoli cu guvernul de la Ankara. Turcia va face deci tot posibilul pentru a ajuta puterea de la Tripoli, recunoscută internaţional, dar confruntată cu ofensiva mareşalului Haftar, care controlează estul ţării. Rusia, însă, mizează pe mareşal (în paranteză fie spus acesta este şi vorbitor de limbă rusă), el fiind ajutat şi de Arabia Saudită, de Emiratele Arabe Unite şi de Egipt. Moscova a blocat recent adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care mareşalului i se cerea să oprească atacurile asupra capitalei libiene. Moscova dorea ca un apel de încetare a operaţiunilor militare să fie adresat tuturor facţiunilor aflate în conflict în Libia.
Potrivit presei britanice, mercenari ruşi angajaţi de societatea militară privată Wagner s-ar afla deja în Libia, după cum se află şi în Siria precum şi în cîteva ţări africane. Ce se va întîmpla cînd aceşti mercenari ruşi se vor afla faţă în faţă cu soldaţi turci? Iată doar una din întrebările care nu anunţă nimic bun. Vor reuşi oare ruşii, după ce l-au salvat pe Bachar al-Assad în Siria, să-şi impună omul lor la putere şi în Libia? Această perspectivă îi nelinişteşte pe americani, care îl văd pe Haftar drept un om al lui Putin.
Despre liderul de la Kremlin se spune că doreşte acum să-şi revanşa asupra occidentalilor pe care i-a lăsat imprudent să intervină în 2011 în Libia, ceea ce s-a soldat cu lichidarea lui Muammar Gaddafi, regim sprijinit la acea oră de Rusia. Petrolul se află în mare parte la originea interesului pe care îl au multe ţări în Libia, de exemplu Italia, fostă putere colonială. Franţa, prin vocea preşedintelui Emmanuel Macron declară că nu există soluţie militară la criza din Libia.
Iniţiativele de mediere ale Franţei nu au dus însă, pentru moment, la rezultate notabile. Iar istoria recentă a lumii abundă în conflicte militare lungi, chiar interminabile, în ciuda faptului că nu existau soluţii militare pentru rezolvarea respectivelor crize.