Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Avea dreptul Donald Trump să-l elimine pe generalul iranian Soleimani?

trump.jpg

Donald Trump în miting în Ohio, 9 ianuarie 2020
Donald Trump în miting în Ohio, 9 ianuarie 2020
Image source: 
REUTERS/Jonathan Ernst

Joi 9 ianuarie, Camera Reprezentanţilor – unde democraţii deţin majoritatea – a adoptat o rezoluţie care urmăreşte să-i limiteze puterile lui Donald Trump în materie de acţiuni militare. Iniţiativa aleşilor de la Washington vine după ce mai mulţi membri ai Congresului american au pus la îndoială legalitatea acţiunii de eliminare a generalului iranian Qassem Soleimani.

In SUA, oficial, deciziile militare sunt împărţite între Congres şi executiv, ne reaminteşte corespondenta RFI la Washington. Potrivit Constituţiei americane, Congresul este singurul care poate declara război dar preşedintele este comandantul-şef al forţelor armate iar puterile sale nu sunt precizate. Lucru care lasă loc liber multor interpretări, mai ales cu privire la posibilitatea sa de a acţiona de o manieră unilaterală, ceea ce a făcut vinerea trecută când a ordonat eliminarea lui Qassem Soleimani. Congresul american nici nu a fost consultat şi nici măcar nu a fost informat despre această operaţiune.

Trebuie spus că puţini preşedinţi americani au aşteptat în trecut unda verde a Congresului pentru a lansa operaţiuni militare. Excepţia vine de la Barack Obama care în 2013 a decis să ceară voie Congresului pentru a bombarda Siria lui Bachar al-Assad.

Cum notează RFI, din 1973 încoace există o lege federală care încearcă să limiteze puterile executivului. Ea impune şefului Casei albe să ceară autorizaţia parlamentarilor în termen de 60 de zile după ce trupele au fost desfăşurate în străinătate. Operaţiunea de vinere atrecută nu se încadrează însă la acest capitol întrucât, potrivit administraţiei de la Washington, exista un pericol iminent de atentat contra unor interese americane.

Această practică a asasinatelor „ţintite”, instaurată de americani după atentatele din 11 septembrie 2001, este tot mai des folosită în numele luptei anti-teroriste sau a securităţii naţionale dar ea pune multe probleme din punct de vedere al dreptului internaţional. In acest sens, o cercetătoare franceză din Ierusalim publică o tribună în ziarul Libération, text în care constată că ”asasinatul lui Soleimani dă o lovitură grea regimului legal internaţional adoptat la finele celui de-al doilea război mondial. Asasinatele ţintite, care urmăresc deci uciderea individuală a unor persoane considerate ca o ameninţare pentru securitatea naţională, sunt controversate pentru că se află undeva între cadrul legal în timp de pace şi starea de război. Atacând un reprezentant al unui stat suveran, SUA ies pentru prima oară din cadrul războiului contra terorismului pe care ş-i l-au impus. A practica la scară largă asasinatele ţintite ar putea avea consecinţe importante şi ar putea destabiliza sistemul mondial, în particular dacă devine legitim să poţi elimina reprezentanţi ai unui stat suveran cu care nu eşti în război. Uciderea lui Qassem Soleimani scoate în evidenţă ambiguitatea acestor asasinate ţintite şi reaminteşte urgenţa de a dezbate de o manieră colectivă despre legitimitatea lor, în momentul în care fac parte integrantă din peisajul strategic a numeroase democraţii” conchide Amélie Férey, doctor în ştiinţe politice şi cercetătoare la Centrul francez de cercetare din Ierusalim.

Avea voie Donald Trump să-l elimine pe generalul iranian Soleimani?