Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron: doctrina franceză a disuasiunii nucleare ţine cont şi de interesele altor ţări europene

2011mbst114_006_238_marine_nationale_pf_watras_0.jpeg

Submarin nuclear francez
Submarin nuclear francez
Sursa imaginii: 
Marine Nationale

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron urmează să pronunţe vineri un important discurs pe tema disuasiunii nucleare. In contextul Brexit-ului, Franţa rămîne singura ţară membră a Uniunii Europene care dispune de arma nucleară. Pentru Franţa, după cum arată Agenţia France Presse, disuasiunea nucleară este „cheia de boltă” a strategiei sale în materie de apărare şi garanţia ultimă a „intereselor sale vitale”.

Se ştie deja că şeful statului francez va anunţa un program de modernizare a arsenalului nuclear, cu costuri foarte ridicate. Aflat luni la Varşovia, Emmanuel Macron a precizat că va ţine cont, în strategia sa militară, şi de interesele altor ţări europene. De fapt, într-un moment în care Statele Unite, sub bagheta lui Donald Trump, au tendinţa de a se dezinteresa de problemele Europei (şi inclusiv de securitatea ei), unii responsabili politici europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dispună de propria sa forţă de disuasiune nucleară. Arsenalul atomic francez ar putea constitui baza unei astfel de dispozitiv. Tentative de dialog în acest sens au existat între Paris şi Berlin, chiar dacă opinia publică germană este foarte refractară la tot ce ţine de industria nucleară, fie ea civilă sau militară.

În contextul Brexit-ului preşedintele Emmanuel Macron înţelege să relanseze dezbaterea în jurul autonomiei strategice a Uniunii Europene. Chiar dacă majoritatea ţărilor din Estul Europei mizează în primul rînd pe americani pentru a-şi asigura securitatea. „Uniunea Europeană va trebui acum să-şi reajusteze centrul de gravitate”, scrie în Le Monde editorialista Sylvie Kauffmann. Si poate că în acest sens rămîne simbolic faptul că Emmanuel Macron s-a dus într-o vizită în Polonia imediat după ce a intrat în vigoare în mod oficial divorţul dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

Tot simbolic este însă şi gestul preşedintelui polonez Andrzej Duda care a promulgat o controversată lege legată de justiţie chiar în timp ce Emmanuel Macron se afla ca oaspete în Polonia. Brexit-ul s-ar putea să accentueze de fapt disensiunile Est-Vest în materie de viziune europeană şi să alimenteze cu şi mai multă vehemenţă vocile „iliberale”. A fost cazul cu premierul maghiar Victor Orban care, marţi 4 februarie, la Roma, a criticat vehement Europa de astăzi şi strategia construcţiei comunitare. Orban doreşte o construcţie de „jos în sus”, prin colaborarea dintre popoarele ei. Atitudine total diferită faţă de cea a Franţei, care întotdeauna a avut o viziune universalistă, considerînd că marile idei trebuie să fie acceptate, datorită valorii lor intrinseci, de „sus în jos”.