Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Studiu: Politica economică a lui Emmanuel Macron, favorabilă celor mai bogaţi dintre francezi

macron.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, 29 aprilie 2019
Presedintele francez Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, 29 aprilie 2019
Image source: 
Ludovic MARIN/AFP

Politica economică a lui Emmanuel Macron este mai ales favorabilă celor mai bogaţi dintre francezi. Iată ce reiese dintr-un studiu publicat de Observatorul francez al conjuncturilor economice. Think-tank-ul, considerat de stânga, a analizat măsurile fiscale şi sociale ale guvernului francez.

Incă din toamna lui 2017, la doar câteva luni după ce fusese ales şef al statului, Emmanuel Macron a început să fie descris de opoziţia parlamentară drept „preşedintele bogaţilor”. E adevărat că primele măsuri anunţate de cum a ajuns la Palatul Elysée erau foarte simbolice în acest sens: impozitul pe avere a fost suprimat şi înlocuit cu o taxă pe patrimoniul imobiliar, veniturile de pe urma capitalului bursier au fost supuse unei taxe unice, şamd.

Doi ani şi jumătate mai târziu şi potrivit unui studiu publicat de Observatorul francez al conjuncturilor economice (OFCE), grup de reflexie clasat la stânga, cifrele dau dreptate opozanţilor lui Macron. Economiştii au analizat cu lupa cele trei bugete votate în era Macron – 2018, 2019 şi 2020 – iar concluziile lor sunt fără drept de apel. „Din cele 17 miliarde de euro distribuite familiilor franceze de la începutul mandatului lui Macron, mai bine de un sfert – 4,5 miliarde – s-a dus în sprijinul celor mai bogaţi 5% dintre francezi. Aceştia ar urma să-şi vadă veniturile anuale în creştere cu aproape 3.000 de euro. In schimb, la capătul opus, cei mai săraci 5% dintre francezi vor pierde anual aproape 300 de euro din cauza măsurilor socio-fiscale instaurate în perioada 2018-2020” se poate citi în raportul OFCE.

Grupul de reflexie mai notează că politica economico-socială a preşedintelui Emmanuel Macron îi favorizează în primul rând pe cei activi, francezi care au un loc de muncă. In schimb, persoanele singure sau la şomaj sunt penalizate.

La capitolul finanţe publice, toate măsurile bugetare instaurate din vara lui 2017 încoace au contribuit la creşterea PIB-ului cu 0,2 puncte dar asta mai ales măsurilor de urgenţă aplicate în 2019 în urma declanşării crizei vestelor galbene.

Ce este interesant în acest studiu publicat de Observatorul francez al conjuncturilor economice, subliniat chiar şi de ziarul Le Monde, este că politica lui François Hollande, predecesorul socialist al lui Macron, a contribuit cu 0,3 puncte la creşterea produsului intern brut pe aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, politica de dinainte de 2017 a contribuit – pentru moment – mai mult la creşterea bogăţiei franceze decât cea a lui Macron. Explicaţia este simplă: o serie de măsuri luate de Hollande erau prevăzute să aibă un „efect întârziat”, efect de care nu a beneficiat socialistul dar se bucură succesorul lui.

In fine, tot la capitolul bugetar, OFCE mizează anul acesta pe un deficit al Franţei de 2,4%, mai mult deci decât cele 2,2 procente pronosticate de guvern. Cum se întreabă şi Le Monde, „mai rămâne acum de văzut ce profil socio-economic va avea partea a doua a mandatului lui Macron. Dacă puterea de cumpărare va diminua, consecinţele politice vor fi greu de digerat cu doi ani înainte de terminarea mandatului prezidenţial” conchide specialistul de la Observatorul francez al conjuncturilor economice.

Studiu: Politica economică a lui Emmanuel Macron, favorabilă celor mai bogaţi dintre francezi