Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Scandal politico-sexual în Franţa, candidatul partidului prezidenţial la primăria Parisului se retrage din cursă

griveaux.jpeg

Benjamin Griveaux, candidatul partidului prezidenţial la primăria Parisului anunţînd pe 14 februarie că se retrage din cursă
Benjamin Griveaux, candidatul partidului prezidenţial la primăria Parisului anunţînd pe 14 februarie că se retrage din cursă
Image source: 
LIONEL BONAVENTURE / AFP

În Franţa, partidul prezidenţial îşi caută un nou candidat la alegerile pentru postul de primar al Parisului după ce Benjamin Griveaux s-a retras din cursă în contextul unu scandal politico-sexual. Imagini video în care responsabilul politic apare într-o postură intimă au fost difuzate pe un site Internet joia trecută iar vineri 14 februarie el şi-a retras candidatura denunţînd în acelaşi timp amestecul în viaţa sa privată. Benjamin Griveaux a depus o plîngere iar două persoane sunt reţinute de poliţie în legătură cu această afacere.

„Nimeni nu ar trebui să sufere o astfel de violenţă.” Cu aceste cuvinte şi cu o voce tremurîndă a anunţat Benjamin Griveaux că îşi retrage candidatura la alegerile municipale din luna martie. Căsătorit cu o avocată, tată a trei copii, Benjamin Griveaux este pus într-o lumină dezagreabilă după ce un site obscur bazat în Statele Unite a publicat imagini cu conotaţie sexuală care îi sunt atribuite, imagini destinate unei femei cu care s-ar părea că întreţinea o relaţie extraconjugală.

Întreaga clasă politică franceză a condamnat această intruziune în viaţa intimă a deputatului şi a omului politic Benjamin Griveaux. De vineri încoace numeroşi responsabili politici intervin în presă şi în cadrul unor emisiuni speciale la radio şi la televiziune pentru a reafirma principiul republican al separării totale, în Franţa, a vieţii private de cea politică. Această afacere este însă de natură să afecteze şansele partidului prezidenţial, La République en Marche, de a cîştiga primăria Parisului.

Cotidianul Le Monde constată că viaţa politică din Franţa este marcată de tot mai multă „josnicie” şi regretă „americanizarea ei”. Cotidianul Libération subliniază că însăşi democraţia este ameninţată cînd sunt practicate astfel de metode de destabilizare a unui responsabil politic. Unii vorbesc de „totalitarismul numeric”.

Această afacere politico-sexuală mai are în centrul ei un personaj, creatorul site-ului care a difuzat imaginile, este vorba de artistul-activist rus cu tendinţe anarhiste Piotr Pavlenski, în vîrstă de 35 de ani, căruia Franţa i-a acordat azil politic în 2017. Din opozant al lui Vladimir Putin, în Franţa Pavlenski a devenit contestatar al sistemului financiar mondial şi în octombrie 2017 a dat foc unei bănci în Piaţa Bastiliei, ceea ce i-a adus o pedeapsă cu închisoarea. El a creat un aşa-zis site  „porno-politic” în care şi-a propus să denunţe „ipocrizia unor responsabili politici”. Imaginile cu caracter sexual atribuite lui Benjamin Griveaux au fost de altfel puse pe site împreună cu un articol aşa-zis „denunţător” semnat de Piotr Pavlenski. Individul este în prezent în stare de arest, ca şi concubina sa, căreia, potrivit unor surse, îi era adresată respectiva înregistrare video cu conotaţie sexuală.

Legislaţia franceză prevede pedepse de pînă la doi ani de închisoare şi cu amenzi de pînă la 60 000 de euro pentru delictul de atentat la viaţa privată a cuiva, iar din 2016 publicarea pe Internet a unor informaţii sau imagini de acest gen înseamnă delict agravat. Pe lîngă Piotr Pavlenski, justiţia s-ar putea să-l vizeze în acest caz şi pe un deputat francez, fost membru al partidului prezidenţial, Joachim Son-Forget, care a relansat imaginile respective pe Twitter către cei 58 000 de abonaţi ai săi.

În cursa pentru primăria pariziană Benjamin Griveaux nu era favorit, sondajele îl plasau pe primul loc în ce priveşte intenţiile de vot pe actulul primar socialist, Anne Hidalgo, iar pe locul al doilea se afla Rachida Dati, fostă ministră a justiţiei pe vremea preşedintelui de dreapta Nicolas Sarkozy.

Acest scandal de natură politico-sexuală nu este primul în Franţa şi nici în marile democraţii. Astfel de seisme s-au mai produs şi în Statele Unite, şi în Marea Britanie, şi în Italia, şi în Germania. De unde întrebarea legitimă a unor editorialişti: nu cumva ne îndreptăm spre o societate în care viaţa privată va înceta să existe? Oare aceasta este lumea pe care ne-o dorim? Iată întrebarea de tip filozofic care emană din ruinele carierei politice a lui Benjamin Griveaux.