Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Figaro: A devenit Covid-19 cu adevărat mai periculos ca urmare a unei mutaţii ?

un_angajat_utilizeaza_un_gel_de_dezinfectare_la_o_uzina_din_vertou_din_apropiere_de_nantes_6_martie_2020.jpeg

Un angajat utilizeaza un gel de dezinfectare la o uzina din Vertou, din apropiere de Nantes, 6 martie 2020.
Un angajat utilizeaza un gel de dezinfectare la o uzina din Vertou, din apropiere de Nantes, 6 martie 2020.
Image source: 
© Stéphane Mahe, Reuters

Evoluţia genetică a coronavirusului este ţinută sub lupă de oameni de ştiinţă din întreaga lume. Publicaţia Le Figaro a întrebat mai mulţi oameni de ştiinţă francezi ce cred despre eventualele mutaţii suferite de Covid-19.

Este una din pricipalele îngrijorări ale oamenilor de ştiinţă încă de la începutul epidemiei: va cunoaşte coronavirusul mutaţii ce ar putea să îl facă şi mai agresiv ?

Un studiu chinez publicat la începutul săptămânii arată că deja s-a întâmplat acest lucru. Potrivit autorilor, virusul ar fi evoluat în două suşe distincte, iar cea mai virulentă este şi cea mai răspândită.

Étienne Simon-Lorière, responsabila laboratorului ce studiază viruşi în cadrul Institutului Pasteur din Paris susţine însă că studiul cuprinde mai multe erori tehnice iar concluziile sunt exagerate: «autorii nu dispun de niciun element pentru a putea afirma cu exactitate că o versiune a virsului este mai agresivă decât cealaltă şi nici dacă este vorba, cu adevărat, de două linii virale distincte».

«Mutaţiile identificate de cercetători indică modificări minore, fără efect, ce au fost supra-interpretate», consideră la rândul său Bruno Lina, responsabilul Centrului Naţional de Referinţă pentru viruşi respiratori, cu sediul la Lyon.

De ce acest studiu este el criticat? Pentru că are la bază o analiză făcută pe 103 secvenţe ale virusului. Un număr prea mic, potrivit comunităţii oamenilor de ştiinţă.   

O dată ce virusul a infectat o celulă umană, va deturna un anumit număr de elemente din corpul uman pentru a produce mii de copii din propriul material genetic. Acum, în mod normal, o copie poate avea erori.

Dar, contrar  a ceea ce se întâmplă cu alţi viruşi, coronavirusul are particularitatea de a dispune de un sistem de reparare a acestor erori, explică Étienne Decroly, specialistă în virologie şi directoare a Centrului Naţional de Cercetare Stiinţifică din Franţa.

Rezultatul: un singur virus poate da naştere la sute de mii de viruşi care au, fiecare în parte, micuţa lor particularitate genetică. Nu există aşadar o singură secvenţă genetică ci mii de versiuni aflate într-o constantă evoluţie.

Si totuşi, «riscul ca o mutaţie să determine o schimbare profundă a virusului este unul extrem de mic”, precizează Étienne Simon-Lorière de la Institutul Pasteur din Paris. «În 99,99 % din cazuri,  aceste mutaţii nu schimbă nimic – ele se numesc mutaţii tăcute», explică specialista.

Si adaugă: «Un virus care omoară toate persoanele infectate, va muri şi el invariabil ».

Aşadar, oamenii de ştiinţă continuă să observe evoluţia virusului pentru a putea descoperi şi tratamentul adecvat.