Retragerea americanilor din Afganistan: radiografia unui fiasco

Greu de imaginat ceva mai contra-productiv pentru Afganistan decît această gîlceavă între preşedintele Ashraf Ghani, care pretinde că a cîştigat un al doilea mandat în fruntea statului, şi rivalul său Abdullah Abdullah care îl acuză de fraudă şi revendică adevărata victorie. Din cauza acestei rivalităţi la Kabul nu a putut fi creată o echipă care să negocieze pacea cu talibanii, şi oricum aceştia şi-au relansat atacurile împotriva forţelor afgane guvernamentale. Americanii dispun de 20 de baze militare în Afganistan iar cinci dintre ele urmează să fie total evacuate. Practic, pînă la jumătatea lunii iulie, dintr-un număr de 13 000 de soldaţi americani cîţi se află în Afganistan, în jur de 8600 se vor întoarce în patrie.

În cazul în care talibanii îşi respectă angajamentele securitare, scrie Agenţia France Presse, toate forţele străine ar urma să se retragă din Afganistan în următoarele 14 luni. Americanii au mai negociat cu talibanii chestiunea prizonierilor: 5000 de prizonieri talibani ar urma să fie eliberaţi în schimbul a o mie de soldaţi afgani.

Din punctul de vedere al talibanilor, aşa-zisul acord semnat de ei la Doha este de fapt confirmarea victoriei lor împotriva forţelor străine. Oricum, pentru strategii occidentali a devenit clar că războiul cu talibanii nu poate fi cîştigat, de unde retragerea cît de cît negociată a forţelor străine. Americanii pun astfel capăt celui mai lung război pe care l-au dus în istoria lor.

Incercarea de a recurge la forţă pentru a occidentaliza, democratiza, moderniza, laiciza Afganistanul se dovedeşte un fiasco total. Aşa după cum sovieticii nu au reuşit să sovietizeze Afganistanul, nici americanii nu au reuşit să-l occidentalizeze. Nimeni nu-şi mai face nici o iluzie în prezent, talibanii au un singur scop, să impună un regim islamist la Kabul. Negocierile inter-afgane dorite de Statele Unite nu au început încă şi este greu de crezut că ele pot fi posibile.

În Statele Unite, mai devreme sau mai tîrziu, va fi făcut procesul, cel puţin din punct de vedere moral, al celor care au lansat acest război, în 2001, după atentatele de pe 11 septembrie. Mii de pagini de măturii au fost deja adunate care pun în lumină mari disfuncţionalităţi şi incompetenţe. Probabil că într-o bună zi vom afla că războiul din Afganistan i-a îmbogăţit pe unii şi a alimentat corupţia. Se ştie însă deja că războiul a fost lansat fără ca responsabilii respectivi să cunoască prea multe despre specificul societăţii afgane.

La sfîrşitul anului trecut Washington Post a publicat documente stupefiante legate de costurile exorbitante ale războiului, despre modul în care au fost cheltuiţi fără nici un rezultat aceşti bani, despre rapoartele mincinoase transmise de pe teren. Eşecul este politic şi militar. Un diplomat american aflat la Kabul între 2002 şi 2011 avertiza, la momentul respectiv, că afganii au înţeles democraţia ca pe o formă generalizată de corupţie, pe toate etajele societăţii afgane, de la oameni politici şi judecători pînă la poliţie şi armată.

Statele Unite cer în prezent ca la ONU Consiliul de securitate să voteze o rezoluţie de sprijinire a acordului cu talibanii semnat pe 29 fabruarie. Această cerere a nedumerit mulţi comentatori, pentru că este atipică pentru Washington. S-ar putea însă ca americanii să dorească un fel de asumare internaţională a eşecului lor.