Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cînd un virus planetar îi obligă pe oameni să-şi rezerve mai mult timp pentru reflecţie

virus.jpeg

Image source: 
Thomas SAMSON / AFP

La iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron va avea loc, luni 16 martie, un summit extraordinar al grupului G7, sub formă de videoconferinţă. Seful statului francez doreşte o mai bună coordonare a eforturilor internaţionale în contextul pandemiei de coronavirus. Liderii principalelor puteri economice mondiale urmează să discute despre aspectele sanitare ale pandemiei, despre stadiul cercetărilor în vederea obţinerii unui vaccin şi despre efectele economice ale actualei crize sanitare. În perspectivă, însă, un întreg model economic ar trebui modificat.

Preşedintele Emmanuel Macron a acţionat cu multă energie din momentul în care Europa a devenit epicentrul de difuzare a virusului. El a încercat să-i determine pe europeni să ia măsuri comune, iar acum liderii grupului G7 au acceptat în unanimitate să discute despre ceea ce ar trebui făcut. Joi 12 martie, alocuţiunea sa televizată de la ora 20 a fost urmărită de 26 de milioane de francezi şi apreciată de majoritatea concetăţenilor săi. „Măsurile luate în ordine dispersată nu sunt niciodată bune. Criza cere un răspuns global. Lupta nu se va putea coordona decît la nivel internaţional.” Am citat din ceea ce se spune la Palatul Elysée în privinţa strategiei care ar trebui aplicată.

Europa, pînă în prezent, nu a strălucit în materie de coordonare, iar unele măsuri de închidere a frontierelor au suscitat chiar oprobiul Bruxelles-ului. Nu vor fi uşor de luat însă nici decizii comune la nivel internaţional. Uniunea Europeană, de exemplu, a resimţit aproape ca o ofensă faptul că preşedintele Donald Trump, fără să se consulte cu aliaţii săi europeni, a decis brusc să nu mai primească pe aeroporturile americane avioanele venind de pe vechiul continent.

Din ceea ce a spus Emmanuel Macron joi 12 martie mai rezultă însă ceva, şi anume că şeful statului francez şi-a modificat viziunea în privinţa a ceea ce am putea numi actualul sistem economic mondial. Este o „nebunie” să încredinţezi altora sectoare esenţiale cum ar fi sănătatea şi alimentaţia, a afirmat, de exemplu, şeful statului francez. El s-a referit fără îndoială la dependenţa multor ţări europene de producţia chineză, printre altele de cea de medicamente.

Reflecţia, în prezent, este însă mult mai vastă în legătură cu „nebuniile” pe care le-a făcut în ultimele trei decenii ultraliberalismul pe planetă. Unii editorialişti consideră că epidemia de coronavirus ar putea deveni un fel de lovitură de graţie dată globalizării şi exceselor „societăţii deschise”. Nu este oare o nebunie să consideri că piaţa liberă, prin mecanismul cererii şi al ofertei, este singura soluţie pentru a oferi o viaţă mai bună tuturor? Excesul de competiţie, competiţie stimulată în toate domeniile, a dus pe planetă la inegalităţi nu doar scandaloase dar şi absurde.

Unele dogme economice par deja să fie abandonate, cu o viteză uluitoare. În Germania, de exemplu, executivul a deschis o linie de credit practic nelimitată şi garantată de stat pentru ca intreprinderile să rămînă pe linia de plutire. După ce ani de zile doamna Merkel i-a certat pe europeni că nu respectă disciplina bugetară, iată că acum, dintr-o dată, cînd se pune problema salvării interprinderilor germane, lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Chiar şi ideea unor naţionlizări este luată în considerare la Berlin, ceea ce în urmă cu cîţiva ani ar fi stupefiat toată echipa de la Bruxelles.

In cotidianul Le Figaro editorialista Bertille Bayart afirmă că istoria va marca curînd diferenţa dintre epoca de dinaintea epidemiei de coronavirus şi epoca de după epidemie. Deja, criza economică din 2008 a marcat începutul „deglobalizării”, scrie jurnalista franceză. Deglobalizarea a continuat cu „războiul comercial” declarat Chinei de Donald Trump şi se accentuează prin „fractura numerică” dintre Statele Unite şi China…

Alţi editorialişti constată că în contextul actualei epidemii revin în actualitate, cu un titlu de nobleţe reevaluat, concepte precum „naţiune”, „protecţie”, „frontieră”. Oamenii se repliază, pentru a rezista virusului, în case, în familie, în sfera protectoare a naţiunii. Nu întîmplător toţi şefii de stat care au pronunţat discursuri legate de criza sanitară au lansat apeluri la „unitate naţională”. Brusc, naţiunea a redevenit o valoare afectivă şi mentală de natură să ne dea încredere, să ne ajute să învingem pandemia. Pînă nu demult „naţiunea” era văzută ca un arhaism care împiedică progresul şi formarea omului global…

Dezbaterea în jurul acestor subiecte începe să fie pasionantă, şi cum oamenii au acum mai mult timp liber ca să gîndească, poate că va deveni chiar „globală” şi benefică întregii omeniri.