Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„E nevoie de”, exemplu de mobilizare solidară cu personalul medical din Franța

hop.jpg

Infirmiere de la serviciul de urgentà al spitalului Bichat din Paris, au primit duminicà, 29 martie 2020, preparate culinare prin reteaua "G besoin 2"
Infirmiere de la serviciul de urgentà al spitalului Bichat din Paris, au primit duminicà, 29 martie 2020, preparate culinare prin reteaua "G besoin 2"
Sursa imaginii: 
Elie Goldie

Medici, asistente, infirmieri – personalul medical din Franța, déjà nemultumiț de condițiile de lucru, este astăzi în prima linie în combaterea epidemiei de coronavirus. Pentru a-i ajuta sau doar încuraja pe acești oameni, diverse inițiative solidare au luat naștere în Franța. Se aplaudă la geamuri seara la 8, se fabrică bluze pentru personalul medical, alții se propun să aibă grijă de copii acestor persoane din sistemul sanitar. Pe rețelele de socializare, Eulalie Juster, tânără de 31 de ani, de origine română, este membră activă a rețelei „G Besoin 2”. In particular, ea și prietenii ei mobilizează, pe de o parte, bucătari care să gătească feluri de mâncare pentru personalul spitalicesc. Apoi, alți voluntari duc mâncarea respectivă în diverse unități medicale din Paris.

Eulalie Juster: „G besoin 2” pe care l-am putea traduce prin „E nevoie de”, este o rețea de întrajutorare cetățenească pe timpul crizei de Covid-19. Scopul nostru este să creăm lanțuri de solidaritate între bucătari care au restaurante pe de o parte și personalul medical sanitar, populația fragilă, care e lăsată un pic deoparte, pe de altă parte. Încercăm să le furnizăm mâncare gătită. Avem o problemă mare în Franța acum. In spitale este foarte dificil. Nu sunt materiale și nici mâncare nu prea este acolo.

Vasile Damian: Concret, cum funcționează? Ce faceți? Cum vă organizați? 

E.J: Când am început acum două săptămâni ideea era să punem în legătură oameni particulari între ei, oameni care au nevoie de ceva. Un exemplu este că punem în legătură un bunic care nu poate ieși din casă și nu poate să meargă la alimentară cu niște oameni mai tineri de pe aceeași stradă, care poate nu îl cunosc. Asta era ideea de bază. Dar o dată cu dezvoltarea pandemiei am adăugat, pe de o parte, o rețea de bucătari care se aprovizionează de la asociații care au produsele alimentare, o rețea de furnizori. După aceea, bucătarii fac de mâncare în restaurantele lor, cu o echipă mică, respectând toate regulile sanitare. Totul trebuie să fie curat. Apoi, noi funcționăm cu o rețea de cetățeni care vor să ajute, care au mașini și care se duc de la punctul de producție până la spital. Noi facem această legătură cu spitalele.

V.D: Am văzut ce faceți, mai ales, cu spitalele Bichat și Lariboisière, dacă nu mă înșel...

E.J: Am făcut legătura cu mai multe spitale în ultimele zile. A fost o soluție de urgență. Prin rețelele noastre, prietenii care lucrează în spitale ne-au sunat și ne-au spus de ce au nevoie. Am trimis câte un pic peste tot în Paris. Dar acum ne concentrăm pe spitalelel Lariboisière și spitalul Saint-Louis din nordul Parisului. Bucătăriile care au fost deschise sunt tot în același cartier. Vrem să lucrăm într-o dimensiune ultra locală pentru ca oamenii să nu se plimbe prea mult și totul să fie centralizat.

Preparate culinare pregàtite de voluntarii mobilizati de reteaua "G besoin 2"

V.D: Cum gestionați de la distanță? Se face totul prin rețele? Cum funcționează exact?

E.J: La început am creat un cont de Instagram și ne-am dat seama că primim prea multe cereri. Am creat un grup de Facebook unde oamenii pot vorbi între ei. În total am făcut 13 grupuri locale, pentru fiecare regiune din Franța. Acum avem două persoane care fac asta ca meserie, ca un fel de comunity-manager. Ei moderează discuțiile pe Facebook. Noi funcționăm pe Instagram. Postăm poze și ce avem nevoie, iar oamenii ne scriu. Nu sunt singură, suntem un colectiv. Toți cei care am creat acest proiect am adunat rețelele noastre de prieteni, de oameni care ne cunoșteam. Venim din industria creativă sau din industria legată de mâncare. Am adunat foarte mulți prieteni la începutul proiectului. 

V.D: Dvs. personal, de ce v-ați implicat? Ce v-a făcut să vă implicați în această asociație, în acest grup?

E.J: Când a explodat criza și a început izolarea mi-am dat seama că nu pot să stau acasă și să nu fac nimic. Nu pot să stau să mă uit la ce se întâmplă. Am câțiva prieteni care lucrează în spitale și știu în ce condiții lucrează. Noi avem o agilitate mai mare decât grupurile mari, decât guvernul. Suntem indivizi conectați și putem să găsim soluții de urgență. 

V.D: Cum credeți că s-ar putea, dacă s-ar putea, transpune o inițiativă ca a Dvs. în România?

E.J: Trebuie copiat modelul. Trebuie deschis un cont și rugați cât mai mulți oameni să se implice pe Instagram, pe Facebook, pe Twitter. Trebuie să fie o echipă care să preia toate mesajele primite. Nu știu dacă este potrivit pentru România. Nu știu care este situația în spitalele din România. Nu știu care este situația populațiilor mai fragile. Nu știu cine se ocupă de ei. Noi lucrăm mână în mână cu mai multe asociații care sunt obișnuite să facă asta, asociații mult mai mari decât noi și care se ocupă de asta de-a lungul anului. Noi suntem în contact permanent cu ei pentru a organiza această rețea.

Logo-ul retelei "G bensoin 2", regiunea Ile-de-France

 
Interviu cu Eulalie Juster, membrà activà a retelei "G besoin 2"