Structura respectivă, numită Instex (instrument de stimulare a schimburilor comerciale) creată în urmă cu doi ani de Franţa, Marea Britanie şi Germania, funcţionează acum pentru prima dată într-un context în care şi Washington-ul pare să fie mai tolerant. Faptul că populaţia iraniană suferă din cauza sancţiunilor, este evident. Menţinerea sancţiunilor, sau înăsprirea lor, pe fond de pandemie, riscă să devină însă contra-productivă şi să fie instrumentalizată politic de aripa cea mai radicală a conducerii de la Teheran.

Europenii, care vor să salveze acordul nuclear cu Iranul, au anunţat un ajutor umanitar de 20 de milioane de euro în favoarea populaţiei iraniene. Uniunea Europeană mai sprijină demersul Teheranului care a solicitat Fondului Monetar Internaţional un împrumut de cinci miliarde de dolari. Pe 24 martie, un reprezentat ONU a cerut, pe perioada crizei sanitare în curs, suspendarea sancţiunilor economice decretate împotriva Iranului.

Iranienii mai sunt ajutaţi în acest context de Rusia şi de China. Televiziunea oficială de la Teheran, se arată într-un articol publicat de Le Monde, prezintă de altfel evoluţia pandemiei în cel mai pur spirit propagandistic: situaţia din spitalele pariziene, de exemplu, şi în general din Occident, apare ca fiind catastrofală, în timp ce măsurile din China sau Rusia sunt puse într-o lumină foarte favorabilă. Deşi coronavirusul rămîne duşmanul comun al umanităţii, conflictele majore din spaţiul geopolitic nu au intrat în carantină.