Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Epidemia de coronavirus în fază de psihoză?

capture_decran_2020-04-07_a_17.39.30.png

La Paris sesiunile de jogging sunt interzise între ora 10 şi ora 19.
La Paris sesiunile de jogging sunt interzise între ora 10 şi ora 19.
Image source: 
Charles Platiau, Reuters

În Franţa, epidemia nu este încă într-o fază de stabilizare. Duminică unii specialiştii se arătau optimişti, dar un ultim bilanţ de 833 de morţi în 24 de ore suscită iar nelinişte. Autorităţile au luat noi măsuri pentru a-i obliga pe francezi să respecte carantina. Ieşirile cu caracter sportiv sunt limitate şi pot fi făcute în anumite momente ale zilei. Iar executivul preferă să nu evoce încă strategia ieşirii din carantină.

Executivul nu anunţă o dată precisă în vederea ieşirii din carantină, dar îi testează oarecum pe francezi ca să vadă, de exemplu, dacă acceptă noi măsuri de limitare a anumitor libertăţi. Pentru a-şi proteja sănătatea opinia publică pare dispusă însă la multe concesii, de exemplu la geolocalizarea pe telefonul mobil a persoanelor contaminate.

La nivel local prefecţii pot lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încît să fie menţinută disciplina carantinei şi să fie respectate gesturile de „distanţare socială” şi de protecţie. La Nisa, de exemplu, a fost luată decizia ca masca sanitară să devină obligatorie. La Paris jogging-ul este interzis între ora 10 şi ora 19 în timpul zilei. Populaţia este sfătuită să nu-şi programeze în lunile următoare diverse călătorii sau participări la festivaluri.

Directorul festivalului de teatru de la Avignon, Olivier Py, declară într-un interviu că pentru moment el continuă pregătirile pentru această manifestare care ar urma să înceapă pe 3 iulie. Dar, precizează el, dacă autorităţile sanitare intervin, festivalul va fi evident anulat. În aceeaşi logică de aşteptare se află şi alte mari festivaluri ale verii, precum cel de operă de la Aix-en-Provence şi cel de fotografie de la Arles. Ele sunt în pregătire dar… cu semnul întrebării deasupra.

În Franţa va fi depăşit foarte curînd, după toate probabilităţile, pragul de 9000 de morţi în contextul epidemiei. Unii editorialişti încearcă să explice însă că toate aceste cifre legate de moarte nu trebuie totuşi să ne sperie, să ne împingă la psihoză. Este cazul cu jurnalistul Renaud Girard, specialist în geopolitică. El explică, în Le Figaro, că în timp normal oricum în Franţa sunt înregistrate 11 500 de decese pe săptămînă şi 600 000 pe an. Iar vîrsta medie a celor care mor în Franţa în prezent din cauza epidemiei este de 81 de ani. Din punctul de vedere al lui Renaud Girard, mortalitatea pe anul acesta în lume riscă să fie mai mare nu atît datorită oamenilor răpuşi de epidemie, ci a celor care riscă să moară datorită dezorganizarii industriei şi a agriculturii, datorită distrugerii căilor de aprovizionare şi a efectelor nefaste ale carantinei.

Renaud Girard se referă în articolul său şi la modul în care mediile de informare relatează despre epidemie. Faptul că în Anglia, spune el, a murit recent din cauza coronavirusului o fetiţă de 5 ani este, evident, un lucru dureros şi nedrept, o dramă şi un scandal. În acelaşi timp, explică jurnalistul francez, trebuie să avem în minte că anual mor în lume şase milioane de copii avînd sub 15 ani… Citez din articolul său:  „Rămînînd cu totul factuale, articolele BBC-ului alimentează în mod inconştient psihoza colectivă prin transmiterea unui mesaj subliminal: copiii mor şi ei! Ori, realitatea statistică arată exact contrariul, virusul este aproape inofensiv la copii. Mai tîrziu va trebui ca sociologii să analizeze cu grijă rolul jucat de mediile de informare în apariţia unei psihoze mondiale faţă de o maladie care de fapt nu este aşa de letală.” În Africa de est şi a Marilor lacuri, în prezent, datorită unei invazii de miliarde de lăcuste, culturile sunt distruse iar foametea riscă să producă mai multe victime decît epidemia de coronavirus.

Jurnalistul francez încearcă de fapt, mînduind cu prudenţă datele statistice, să lanseze un apel la raţiune, astfel încît deciziile să nu fie luate pe bază de pulsiuni emoţionale sau prin imitaţie. Modul aleatoriu în care loveşte Covid-19 a perturbat însă normalitatea pe planetă şi nimeni nu ştiu cum şi cînd vom putea s-o restabilim, această preţioasă normalitate.