Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fostul economist-șef al FMI: Consecințele reale asupra economiilor sunt greu de cuantificat căci nu există termen de comparație

place_des_vosges_paris_pe_timp_de_carantina_martie_2020.jpg

Place des Vosges, Paris pe timp de carantina, martie 2020.
Place des Vosges, Paris pe timp de carantina, martie 2020.
Image source: 
Vasile Damian

Fostul economist-șef al Fondului Monetar Internațional, Olivier Blanchard atenționează: coordonarea reluării activității va fi o sarcină extrem de delicată în economiile industrializate. Iar statele în curs de dezvoltare, vor fi și mai fragilizate de pandemia de coronavirus. În plus, consecințele reale asupra economiilor sunt greu de cuantificat căci nu există niciun alt termen de comparație.

Criza economică la care asistăm este analizată având la bază schemele folosite în mod tradițional, atenționează economistul Olivier Blanchard ceea ce înseamnă că impactul real este extrem de greu de calculat căci înregistrăm o situație nemaiîntâlnită.

În aceste condiții, întrebarea care se pune: până unde se pot prăbuși economiile?

În ultimele săptămâni, marile economii au înregistrat esențialul de pierderi iar acum ies sau pregătesc ieșirea din carantină. Procesul este însă unul foarte complex, reluarea activității ar putea fi foarte lentă din cauza măsurilor sanitare ce ar trebui respectate dar, spune economistul ”am văzut capătul tunelului”.

Mai preocupantă este situația din statele în curs de dezvoltare, se îngrijorează expertul. Și asta pentru că nu dispun de aceleași mijloace sanitare și pot înregistra o mortalitate ridicată în timp ce se confruntă cu grave probleme economice din cauza prăbușirii turismului, lipsa capitalului, prăbușirea prețului la materia primă. Multe riscă să înregistreze o catastrofă umană și economică majoră.

După părerea expertului, guvernele au reacționat de urgență pentru a susține familiile cu venituri mici și pentru a evita falimentele masive ale companiilor. 

Autoritățile s-au jucat cu marjele de manevră bugetară - marjă pe care o credeam inexistentă până  în urmă cu doar câteva săptămâni. Probabil că răspunsul putea fi mai bun dar, a oferi un răspuns la o criză de o amploare nemaiîntâlnită și în care familiile nevoiașe sunt primele care ar trebui ajutate, este o misiune extrem de dificilă, explică economistul.

Procesul de tranziție va fi foarte delicat căci depinde de evoluția pandemiei iar viteza de reluare va depinde de ritmul cu care vor putea fi deschise sectoarele, fără prea multe riscuri sanitare.

Iar semnalele sunt contradictorii. În China activitatea pare că se reia destul de rapid dar prețul poate fi creșterea numărului de infecții. Experiența Italiei, care anunță o diminuare lentă a numărului de infecții în ciuda măsurilor drastice, indică faptul că ar fi trebui făcuți pași mici.

Pe de alta parte, traumatismul coronavirusului va afecta mult timp de aici înainte comportamentele umane. Spre exemplu: restaurantele – acestea nu se vor deschide imediat dar chiar și când se va întâmpla, mulți consumatori nu se vor grăbi să ia masa în ele.

Astfel că se pune întrebarea dacă vor trebui susținute și pentru cât timp? Multe vor dispărea, este deja un lucru cert, este de părere fostul economist-șef al FMI.

Din vara lui 2020 și pe întreg 2021, vom fi nevoiți să luăm decizii foarte dificile, mai adaugă expertul.

Pe de altă parte, o serie de companii iau în calcul în aceste momente, pe fondul securității sanitare ori pentru că se expun unui risc să nu mai poată fi aprovizionate, că a venit momentul să își aducă uzinele acasă, în Europa. Din motive politice, strategice ori de eficacitate, criza actuală va avea un impact major în de-globalizare. Trebuie doar găsit echilibrul bun fără să cădem în vreun exces, conchide fostul economist-șef al Fondului Monetar Internațional într-un interviu acordat pentru publicația Le Monde.