Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Datoria publică: Greaua factură a crizei cauzate de coronavirus

fondul_monetar_internatonal_observa_ca_statele_unite_au_cheltuit_cel_mai_mult_pentru_a_sustine_economia_in_urma_crizei_declansate_de_coronavirus_-_10_din_pib.jpg

Fondul Monetar Internatonal observa ca Statele Unite au cheltuit cel mai mult pentru a sustine economia în urma crizei declansate de coronavirus - 10% din PIB.
Fondul Monetar Internatonal observa ca Statele Unite au cheltuit cel mai mult pentru a sustine economia în urma crizei declansate de coronavirus - 10% din PIB.
Image source: 
REUTERS/Yuri Gripas/File Photo

Pentru a face faţă pandemiei, statele cheltuiesc fără să mai calculeze prea mult. Dar îndatorarea colosală va apăsa tot mai greu pe politicile publice, observă publicaţia Le Monde.

Urgenţa din acest moment este susţinerea gospodăriilor şi a societăţilor ce nu pot lucra în prezentt. Iar apoi, odată ce pandemia va dispărea, modul în care se va relansa economia va conta imens.

Doar că odată ce criza va fi trecut, multe state se vor regăsi cocoşate de datorii publice colosale. Ïnainte de 2008, datoriile statelor dezvoltate erau undeva la 75 % din Produsul Intern Brut. Odată cu criza financiară, ea a ajuns undeva la 100% şi s-a stabilizat la acest nivel timp de un deceniu.

Acum, impactul carantinei şi planul de relansare va duce datoria la 120 % din PIB până la finele anului, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Desigur, guvernele au cunoscut situaţii mult mai complexe în trecut, după al Doilea Război Mondial spre exemplu, datoria publică depăşea 200% din PIB, în Europa.

Doar că, indiferent cum statele europene vor decide să abordeze acest munte de 61.000 de miliarde de euro, datorie publică -  ştergerea parţială, intervenţia băncilor centrale, un cocktail de creştere şi de inflaţie – acesta riscă să planeze mult timp de aici încolo asupra politicilor publice şi asupra peisajului politic.

În această criză, Statele Unite au cheltuit până acum cel mai mult pentru a îşi menţine economia pe linia de plutire: planul american de susţinere a ajuns la 2.000 de miliarde de dolari, aproape 10 % din PIB. «Fără precedent», observă Fondul Monetar Internaţional.

Prin comparaţie, zona euro pare a fi mai atentă: planurile de susţine se situează undeva la 3 % din PIB, în medie.

Germania a alocat cel mai mult: 4,4 % din PIB. Planul francez ajunge la 4,1 % din PIB. În Italia şi în Spania, marja de manevră bugetară este mult mai limitată astfel că cele două au alocat câte 1,4 % din PIB pentru a susţine economia în acest moment.

Pentru a finanţa aceste planuri, ţările se îndatorează iar deficitul public va ajunge în Statele Unite la 15% din PIB, la 9% în cazul Franţei şi la 7,5% pentru zona euro.

Înainte de pandemie, Banca Centrală Europeană deţinea 20 % din datoria publică a zonei euro, în cazul Franţei ea se situa la 18%. Dar până la finele lui 2020, această părticică va creşte foarte mult.

Acum , François Ecalle - fost consilier la Curtea de Conturi din Franţa, explică pentru publicaţia Le Monde că nu există niciun prag absolut de la care o datorie devine problematică ori de nesusţinut.  

De fapt, totul depinde de capacitatea unui stat de a returna banii : depinde de nivelul de creştere, de stabilitatea sistemului politic precum şi de gradul de dependenţă de finanţările externe, explică economistul Mathieu Plane.

Cu o datorie ce va ajunge la finele anului undeva între 135 % şi 150 % din PIB, mulţi se îngrijorează pentru Italia, spre exemplu.

În cazul statelor mai puţin dezvoltate, miniştrii de Finanţe a G20 au convenit pe 15 aprilie să le ajute prin suspendarea temporară a unor plăţi ce însumează 14 miliarde de dolari. «Putem să ne imaginăm că se vor înţelege să şteargă o parte din această datorie dar nu putem fi siguri că ar fi îndeajuns», atenţionează Olivier Blanchard, fost economist şef la FMI.

Asta pentru că aproape jumătate din obligaţiile acestor state sunt deţinute de creanţieri privaţi – fonduri de investiţii spre exemplu, care, vor fi foarte greu de convins.