Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Epidemiolog de origine română: Carantina din Franța este eficientă și are un efect masiv

capture_decran_2020-05-04_a_13.57.02.png

Mircea T. Sofonea este cercetàtor si epidemiolog la Universitatea din Montepellier
Mircea T. Sofonea este cercetàtor si epidemiolog la Universitatea din Montepellier
Sursa imaginii: 
Twitter si Facebook Mircea T. Sofonea

Modelizarea matematică a epidemiilor este necesară pentru a înțelege cum va evolua epidemia și pentru a pregăti strategiile pentru a o controla. Epidemiologia matematică, stiință care combină noțiuni de calcul matematic și informații de sănătate publică, este deci fundamentală pentru a combate epidemiile. Mircea T. Sofonea, cercetător și epidemiolog, specialist al evoluției bolilor infecțioase la universitatea din Montepellier, a studiat și modelizat în ultimele două-trei luni evoluția pandemiei de Covid-19.

Mircea Sofonea: Noi lucrăm de obicei pe modelizarea bolilor infecțioase, dar pe termen lung, cu tot ce are legătură cu evoluția mutațiilor și observăm cum virusurile și bacteriile se schimbă în timp, dar și presiunile de selecție, tratamentele și coinfecția. Pe undeva, bolile infecțioase sunt în competiție una cu alta ca să ocupe aceeași populație, populația umană. De obieci, noi ne focalizăm pe termen lung. Dar pentru a modeliza termenul lung în epidemiologie trebuie cunoscut mai întâi termenul scurt, adică epidemiologia în termen de câteva săptămâni sau luni. De exemplu, acum 3 - 4 ani eu m-am interesat despre virusul Ebola, care a avut o epidemie în Africa de vest în 2014 – 2016. M-a interesat cum sunt făcute intervențiile de sănătate publică, în special înmormântările și dacă acestea pot afecta evoluția virusului. Echipa noastră deja folosea modele pentru a modeliza bolile infecțioase în legătură cu intervențiile de sănătate publică. Aveam deja posibilitatea de a reacționa la o pandemie pe plan teoretic. Dar, inițial, noi nu ne-am gândit că va fi rolul nostru să facem asta în mod activ.

Vasile Damian: Cum ați ajuns să jucați acest rol activ?

M.S: Ne-am interesat de Covid 19 în ianuarie, mai ales fiind cercetători în boli infecțioase. Mai întâi, pentru noi a fost o problemă de profilaxie care trebuia să fie inițiată de autoritățile sanitare, în mod special de cei care lucrează la Institutul Pasteur și care fac epidemiovigilență. Încă nu vedeam în literatură modele destul de avansate și cât de riscant putea să fie răspândirea virusului în Franța și în Europa în general. Am început să ne gândim la un model și să vedem care ar fi problema saturației sistemului de sănătate în serviciile de terapie intensivă, dacă prea multe cazuri de complicații respiratorii sosesc la spital într-un timp scurt. Pentru că nu am văzut nimic în literatură despre acest moment, le-am spus celor din echipa mea să-și oprească proiectele de cercetare și să se focalizeze pe asta. Timp de o săptămână am citit cu toții toată literatura și am început să aplicăm primele principii pe care deja le cunoșteam, dar pe Covid. Atunci am produs primele rapoarte în care evaluam și estimam numărul de reproduceri de bază și care ar fi gradul de imunitate colectivă. După două săptămâni am observat că ceea ce făceam era destul de urmărit și putea fi folosit de alte echipe sau pentru a favoriza adeziunea populației la ce se întâmpla, la restricțiile impuse.

V.D: Care a fost efectul carantinei care durează deja de 7 săptămâni? Mai avem încă o săptămână. Aveți idee care a fost efectul acestei izolări impuse francezilor?

M.S: Am văzut că a avut un efect masiv și eficient pentru că vârful de admitere în serviciile de terapie intensivă a fost atins în săptămâna 15, deci între 6 - 8 aprilie. Atunci a fost atins vârful. Asta corespunde exact cu durata de aproape trei săptămâni între momentul în care o persoană este contaminată și acela în care are nevoie, în cazurile cele mai critice, de complicație respiratorie, să fie spitalizată. O dată ce carantina generalizată a fost aplicată, răspândirea virusului nu s-a mai produs. De atunci, din 8 aprilie, tot scade nivelul de admitere în serviciile de terapie intensivă. Asta înseamnă că carantina a avut efect. Noi estimăm că datorită carantinei s-a împàrtit, în medie, cu peste 4 numărul de contacte zilnice ale persoanelor.

V.D: Lunea viitoare, pe 11 mai, francezii vor ieși din carantină după 8 săptămâni. Această relaxare a măsurilor va fi mai mult sau mai puțin ușoară în funcție de zonele geografice afectate mai mult sau mai puțin de epidemie. Cum vi se pare această strategie guvernamentală? Ați reușit să o modelizați deja?

M.S: Nu putem să știm pentru moment care este efectul izolat al fiecărei măsuri și nici efectul combinat al tuturor acestor măsuri. Nimeni nu poate să știe, de exemplu, dacă toată lumea începe să poarte măști, cu cât asta ar reduce circulația virusului. Nimeni nu poate să spună asta pentru că nicăieri în lume nu s-a făcut o analiză asupra unui stat, de exemplu, unde s-au introdus într-o zi măștile și nicio altă măsură în plus și s-a analizat exact diferența în termeni de răspândire. Asta nu s-a făcut nicăieri în lume deci nu putem să spunem. În schimb, putem să spunem că răspândirea va fi un pic mai mare decât în timpul carantinei și încercăm să spunem care e maximul cu care poate fi mai mare, astfel încât să ținem epidemia sub control. Noi am evaluat că dacă numărul de contacte potențial infecțioase se înmulțește cu 2 față de ce făceam până acum în carantină, atunci epidemia va reporni. Marja de siguranță este destul de mică referitor la ceea ce se va întâmpla după 11 mai. Dar e o necesitate ca această carantină să ia sfârșit pentru că sunt alte consecințe economice și sociale. Este normal să luăm în considerare sfârșitul carantinei și să încercăm, cel puțin câteva săptămâni, o altă strategie. Dar ce e bine este că executivul francez și autoritățile din sănătate nu au exclus o altă carantină dacă situația scapă iarăși de sub control.

V.D: Vă interesează foarte mult, în calitate de cercetător, acel R0, coeficientul de reproducere al bolii. Dacă am înțeles bine, dacă este sub 1, epidemia descrește. Avem azi posibilitatea de a măsura acest R0 pentru a izola sau a repera repede persoanele infectate, spre exemplu? Ajunge să ne bazăm pe cele 700.000 de teste pe săptămână promise de guvern? 

M.S: Aveți dreptate. R0 este o măsură foarte importantă, dar e folosită doar la începutul epidemiei. După aceea nu mai e valabilă. Odată ce lumea începe să aibă o profilaxie, măsuri de sănătate publică implementate și începe să se dezvolte imunitate colectivă, dar nu prea e cazul în Franța, nu mai vorbim de R0, ci de RT, adică de numărul de reproducere efectiv sau actualizat. Este același lucru ca R0, dar ține cont de măsurile de control. Asta înseamnă că pentru moment se poate evalua situația în timpul carantinei. Noi știm că acum RT este aproape de 0,7. Este bine pentru că sub 1 epidemia nu poate porni din nou. Dar metodologia de măsurare a acestui număr este bazată pe datele de admitere în spital, care se produce la două, trei săptămâni după ce s-a făcut contaminarea. Nu o să avem o estimare asupra efectului combinat al tuturor măsurilor care vor fi aplicate după 11 mai înainte de finele lunii mai sau începutul lui iunie. Avem două, trei săptămâni de necunoscut. Nu știm exact ce se va întâmpla, însă nu trebuie să fim prea speriați pentru că în acest interval epidemia nu va reporni foarte repede. Asta este un calcul exponențial. La început totul începe foarte lent. Chiar dacă repornește, totul va fi destul de lent și după trei săptămâni dacă este într-adevăr o problemă și epidemia scapă de sub control, atunci, așa cum a spus prim ministrul Edouard Philippe, alte măsuri vor fi aplicate. Pentru noi nu este încă un motiv de îngrijorare. 

V.D: Premierul Edouard Philippe a spus că ieșirea din izolare se va face doar dacă numărul de infecții zilnice nu depășește cifra de 3.000. Cum a fost fixată această cifră și ce se întâmplă dacă e depășită?

M.S: Nimeni nu știe exact câte contaminări sunt pe zi. Extrapolând, dacă sunt 3.000 în ziua de 11 mai, înseamnă că virusul circulă în mod activ și în dimensiuni disproporționate față de capacitățile statului de a stinge transmiterea, cum se spune în engleză, transmission chains. Trebuie găsit fiecare contact și izolat. Ca și în alte țări, logistica în Franța este limitată. De exemplu, în Coreea de Sud, această strategie a fost aplicată dar la început, foarte devreme. Intr-o măsură un pic mai mică, așa a fost cazul și în Germania. Această strategie este eficientă doar dacă nivelul epidemic este proporțional cu logistica disponibilă la acest moment.

V.D: Adică dacă se face foarte devreme, probabil, la început?

M.S: Exact, dacă e foarte devreme. Și dacă o implementează mai târziu, după primul val, așa cum este acum, trebuie așteptat un pic mai mult timp în carantină, în așa fel încât nivelul de circulație să fie adaptat la situație. Nivelul de circulație se poate măsura, dar nu e o măsură directă, ci una indirectă, extrapolată prin modele. Nu este o predicție făcută cu zarul. Este ceva care poate fi evaluat prin statistică. Se numește analiză de sensibilitate. Noi spunem că acest prag e adaptat la situație și că odată ce ne asigurăm că admiterea efectivă în spitale nu este la un nivel foarte înalt, înseamnă că nivelul circulației virusului nu este prea intens, atunci, măsurile pot fi adaptate la controlul epidemiei fara carantină. Dar asta, repet, pentru câteva săptămâni. Dacă după câteva săptămâni repornește, atunci trebuie implementată altă strategie, de exemplu, cea numită stop and go sau carantină adaptativă. Acest lucru va dura până va fi pusă la punct o soluție farmaceutică, dar acest lucru nu este previzibil și va mai cere câteva luni. 

 
Epidemiolog de origine română: Carantina din Franța este eficientă și are un efect masiv