Mohammad Yunus, economist și laureat al Nobelului pentru pace: Pandemia de coronavirus ne deschide orizonturi formidabile și până acum nebănuite

«Epidemia de Covid-19 e pe cale să provoace lumii pagube incomensurabile. Oricât de mari ar fi însă aceste daune, ni se oferă o ocazie unică. Lumea întreagă trebuie să răspundă la o întrebare decicisivă și aceasta nu este cum să relansăm economia. Adevărata întrebare este dacă trebuie să revenim la lumea dinaintea coronavirsului sau trebuie să regândim lumea de mâine» scrie în preambul Mohammad Yunus, poreclit și «bancherul săracilor».

In continuare, Nobelul pentru pace notează că «lumea dinaintea coronavirusului ne era nefastă, umanitatea se pregătea pentru o serie de tragedii. Catastrofa ecologică urma să ne facă planeta de nelocuit, intelingența artificială ne ducea drept spre șomajul de masă iar concentrarea de bogății atingea niveluri explozive».

«Pandemia care ne lovește a schimbat brusc datele problemei. Ea ne deschide orizonturi formidabile și până acum nebănuite. Putem să o luăm în orice direcție. Inainte de a redemara trebuie însă să ne punem de acord în privința economiei la care aspirăm și să nu uităm că economia nu este decât un mijloc de a ne atinge obiectivele pe care noi ni le-am fixat. Economia nu e decât o unealtă a propriei noastre creații».

In acest sens, Mohammad Yunus e de părere că nu trebuie să mai revenim la lumea dinainte. «De aceea, nu mai trebuie să vorbim despre plan de relansare ci despre plan de reconstrucție. Iar această reconstrucție post-coronavirus trebuie să plece de la un singur principiu fondator: conștiința socială și de mediu trebuie să fie stâlpul central al tuturor deciziilor. Statele trebuie să facă în așa fel încât niciun dolar să nu meargă spre entități sau proiecte care nu promovează înainte de toate interesul social și ecologic al societății».

«In acest mare plan de reconstrucție, propun să dau un rol central unei noi forme de antreprenoriat pe care l-am numit «social business» scrie mai departe economistul originar din Bangladesh. «O firmă de acest tip ar avea ca singur obiectiv rezolvarea problemelor oamenilor, fără scop lucrativ pentru investitori decât acela de a-și recupera miza. Odată ce investiția inițială a fost amortizată, toate beneficiile vor fi reinjectate în firma. Statele vor finanța aceste firme de social business ca să cumpere alte entități sau să se apropie de societățile în dificultate pentru a le ajuta să se reconvertească. Băncile centrale trebuie să poate permite acestor actori ai antreprenoriatului social să primească sprijin de la instituțiile financiare.»

«Atâta timp cât economia va rămâne o știință destinată doar să maximizeze profiturile, nu ne vom putea bizui pe ea pentru o reconstrucție socială și ecologică. Social business-ul trebuie deci înainte de toate să primească din partea statelor atenția pe care o merită. Planul de reconstrucție trebuie să abolească diviziunea tradițională între cetățeni și puteri publice. Calitatea unor lideri se va măsura în funcție de capacitățile lor de a încuraja, de a o lua pe calea renașterii radicale a lumii prin mijloace inedite și care-i reunesc pe toți cetățenii».

«Dacă ratăm reconstrucția socială și ecologică, ne vom îndrepta drept spre o catastrofă și mai mare decât cea a coronavirusului» ne previne în finalul textului său economistul și laureatul Nobelului, Mohammad Yunus.