Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Contextul pandemiei favorabil unei apropieri a Rusiei de Occident?

capture_decran_2020-05-11_a_18.22.56.png

Preşedintele rus Vladimir Putin în teleconferinţă cu guvernatorii regiunilor, 8 aprilie 2020
Preşedintele rus Vladimir Putin în teleconferinţă cu guvernatorii regiunilor, 8 aprilie 2020
Image source: 
Sputnik/Alexei Druzhinin/Kremlin via REUTERS

În Rusia, preşedintele Vladimir Putin a anunţat, într-o alucuţiune pronunţată luni 11 mai, încheierea perioadei de şomaj tehnic plătit de stat. Începînd cu data de 12 mai sunt ridicate treptat diverse restricţii iar intreprinderile sunt incitate să-şi reia activitatea, deşi epidemia continuă să reprezinte un pericol. În Franţa, într-un alt registru, unii editorialişti se întreabă dacă nu cumva pandemia este un bun context pentru o reapropiere între ruşi şi occidentali.

Vladimir Putin a arătat în discursul său că fiecare regiune va decide, pe baza expertizelor ştiinţifice, ce restricţii vor fi ridicate şi cînd. Moscova, principalul focar de epidemie, rămîne în carantină pînă pe 31 mai. Numărul de noi contaminări semnalate în Rusia rămîne ridicat, cel puţin 222 000 de cazuri de la începutul crizei, deşi numărul de victime este redus, cifra oficială indică peste 2000 de morţi.

Epidemia i-a sabotat lui Vladimir Putin cel puţin două planuri. Pe 22 aprilie trebuia votat un proiect de reformă constituţională în virtutea căruia Putin ar fi urmat să rămînă la putere pînă în 2036. Iar pe 9 mai era programată o mare paradă militară la Moscova marcînd a 75-a aniversare a victoriei sovietice împotriva nazismului. Acest ultima eveniment, arată cotidianul Le Figaro, ar fi trebuit să marcheze, prin marele număr de invitaţi internaţionali, printre care şi preşedintele francez Emmanuel Macron, reintegrarea Rusiei în comunitatea internaţională.

Chiar şi în condiţiile anulării ceremoniilor de la Moscova, contextul pandemiei favorizează o reapropiere a Rusiei de occidentali, afirmă în Le Figaro editorialista Isabelle Lassere. O reapropiere motivată în primul rînd de faptul că în prezent China şi nu Rusia este percepută ca principalul „perturabator de pe glob”. Devenind „putere perturbatoare de rangul doi” Rusia ar putea servi chiar ca aliat al occidentalilor în contextul războiului lor economic cu China, dacă acesta se va accentua.

În orice caz, Putin are multe probleme interne în prezent, legate de epidemie, de prăbuşirea preţului la petrol, de scăderea popularităţii sale şi de erodarea rolului internaţional al Rusiei, în ciuda implicării sale masive în războiul din Siria. Diverşi observatori, printre care şi cei lucrînd pentru Institutul Jacques-Delors, afirmă în prezent că Rusia ar dori să devină ceva mai „europeană”, tocmai pentru că nu îşi găseşte locul într-o lume dominată de rivalitatea dintre China şi Statele Unite.

Rusia a mai făcut astfel de gesturi în ultimii douăzeci de ani, de exemplu după atentatele de pe 11 septembrie 2001 sau în contextul ofensivei împotriva Organizaţiei stat islamic în 2015. Un veritabil dezgheţ în relaţiile dintre Rusia şi occidentali implică însă o ridicare a sancţiunilor adoptate de Statele Unite şi de Uniunea Europeană faţă de Rusia, din cauza intervenţiei sale în Ucraina şi a anexării Crimeii. Ori, pentru moment, ridicarea sancţiunilor nu pare să fie la ordinea zilei.