Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Figaro, dosar special: „1940 - cea mai mare înfrîngere din istoria Franţei”

capture_decran_2020-05-11_a_18.29.39.png

Image source: 
Le Figaro

În urmă cu 80 de ani Germania nazistă lansa o mare ofensivă în vestul Franţei care urma să se termine cu un dezastru pentru francezi. Ofensiva a început pe 10 mai 1940 iar pe 25 iunie Franţa capitula. Istoricii francezi caută şi astăzi explicaţiile acelei înfrîngeri precum şi lecţiile care ar trebuie trase din acel dramatic eveniment pentru toată Europa.

Cotidianul Le Figaro publică în contextul acestei comemorări un supliment istoric intitulat: „1940 - cea mai mare înfrîngere din istoria Franţei.” Practic, la acea oră, în 45 de zile, Franţa s-a prăbuşit iar francezii au descoperit cu stupoare că armata lor nu fusese destul de bine pregătită, că şefii militari comiseseră mari erori, că linia de apărare Maginot nu folosise la nimic şi că germanii recurseseră la o strategie modernă de luptă. Treizeci de divizii francezi şi britanice, printre cele mai bune, care se concentraseră în Belgia la cererea guvernului belgian, s-au văzut încercuite de germani. 339 000 de oameni au reuşit totuşi să plece de la Dunkerque în Anglia, dar Franţa s-a ales cu 70 000 de morţi, cu un 1 850 000 de prizonieri, cu un exod de opt milioane de refugiaţi, precum şi cu o jumătate de teritoriu ocupat.

Istoricul Guillaume Perrault scrie următoarele în Le Figaro: „Nu a fost numai o derută, în ciuda unor rezistenţe individuale eroice, ci şi un traumatism naţional care ne urmăreşte încă.”

Istoricii francezi consideră că este important un efort de memorie pentru ca generaţiile tinere să afle cum s-a putut produce acea tragedie şi care au fost protagoniştii ei, de partea franceză şi de partea germană. Citez din concluziile figurînd în acest dosar: „Bugete militare multă vreme sacrificate sau prost utilizate, conştientizarea tardivă a pericolului, o putere politică paralizată de opinii diametral opuse şi care se temea să acţioneze, absenţa în posturile cheie a unor oameni de caracter, energici şi hotărîţi, amînarea unor decizii impopulare, incoerenţele dintre angajamentele diplomatice şi strategia defensivă s-au conjugat pentru a conduce Franţa la un dezastru”.

Ne putem întreba dacă nu cumva şi în prezent factori similari, conjugaţi, nu stau la originea altor dezastre, cum ar fi slăbiciunile Uniunii Europene sau epidemia de coronavirus.