Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brazilia: redeschiderea prin decret prezidenţial a saloanelor de musculatură şi de frumuseţe

capture_decran_2020-05-12_a_16.15.59.png

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, fără mască sanitară, alături de ministrul economiei Paulo Guedes, care poartă mască, 7 mai 2020.
Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, fără mască sanitară, alături de ministrul economiei Paulo Guedes, care poartă mască, 7 mai 2020.
Image source: 
REUTERS/Ad

În Brazilia, preşedintele Jair Bolsonaro, extrem de contestat pentru modul în care a gestionat epidemia de coronavirus, a semnat un decret în virtutea căruia sălile de musculatură şi saloanele de frumuseţe sunt catalogate ca „activităţi esenţiale”. Brazilia este ţara din America latină care a avut cel mai mult de suferit de pe urma epidemiei.

Preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro a făcut numeroase declaraţii extravagante şi şocante de la începutul epidemiei. El nu a fost adeptul carantinei ca metodă de combatere a epidemiei şi consideră că efectele acesteia sunt mai grave decît cele provocate de virus.

În ce priveşte cele două sectoare citate, sălile de musculatură şi saloanele de frumuseţe, ele reprezintă un milion de locuri de muncă în Brazilia, şi "ţin de igienă", a mai spus Bolsonaro.  Cifrele oficiale legate de epidemie în Brazilia sunt de 11 000 de morţi şi de 170 000 de persoane infectate, dar specialiştii consideră că aceste date sunt subevaluate.

Brazilia se învecinează cu zece ţări, printre care şi cu un teritoriu francez de peste mări, Guyana. Toate aceste ţări privesc deci cu nelinişte la gestiunea haotică a epidemiei în Brazilia, unde în mai multe regiuni au avut loc manifestaţii anti-carantină. Viaţa politică braziliană este extrem de polarizată în acest moment, unii observatori consideră că Bolsonaro nu va supravieţui politic acestei crize, circulă tot felul de zvonuri legate de o posibilă revenire la dictatură. Bolsonariştii îi critică vehement brazilienii care refuză să se întoarcă la muncă şi îi stigmatizează uneori legînd panglici roşii pe uşile lor. Tot simpatizanţii lui Bolsonaro consideră că democraţia ar fi în pericol şi cer o intervenţie armată pentru protejarea preşedintelui.

Confuzia, zvonurile, agitaţiile complotiste complică o criză economică deja existentă în Brazilia înainte de venirea lui Bolsonaro la putere, după ce această ţară cunoscuse o creştere economică fără precedent după anul 2000.