Covid-19: ce ne va aduce viitorul, poate o dictatură sanitară?

In timp ce numeroase ţări ies din carantină şi încearcă să reconstruiască „normalitatea”, mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este unul dintre cele mai alarmante. Tot la fel de alarmant este şi un studiu în virtutea căruia virusul s-ar putea să se transmită şi atunci cînd vorbim. Mai precis, spun unii specialişti, micro-particulele de salivă susceptibile să transporte coronavirus pot rămîne în aer mai mult de zece minute după ce vorbim, atunci cînd o facem fără mască, într-un spaţiu închis.  

Pînă în acest moment bilanţul mondial al pandemiei este de 300 000 de morţi, şi multe lucruri rămîn greu de explicat în ce priveşte circulaţia virusului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii se temea că în Africa virusul ar putea provoca o veritabilă hecatombă, ori cifrele arată că ţările africane au rezistat mai bine decît cele europene împotriva inamicului public numărul unu numit Covid-19.

În Europa pare un mister faptul că virusul a lovit puternic în Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie, dar nu şi în Grecia, de exemplu, unde bilanţul este sub 200 de morţi. Ceea ce reprezintă o veste bună pentru europenii decişi să nu-şi rateze vacanţele anul acesta. Uniunea Europeană încearcă de altfel să relanseze industria turismului care reprezintă 27 de milioane de locuri de muncă în Europa. Bruxellles-ul incită ţările membre ale Uniunii Europene să-şi redeschidă treptat frontierele.

Pe măsură ce încep să fie adoptate noi reguli de coabitare cu virusul, deci cu un pericol continuu care poate reveni în forţă în orice moment, interogaţiile legate de lumea de mîine sunt destul de pesimiste. În Franţa a provocat un şoc mediatic pe reţelele de socializare o fotografie semnată Lionel Top şi publicată pe Twitter. Este o fotografie făcută în curtea unei şcoli primare din nordul Franţei. Ca să impună respectarea regulilor de distanţare socială, profesorii au desenat cu creta, în curtea betonată a şcolii, nişte pătrate cu latura de doi metri. Iar copiilor li s-a spus: vă jucaţi, dar fiecare în pătratul lui. Fotografia captează acest moment, vedem în ea cîţiva copii, fiecare singur în pătratul său, fără contact cu ceilalţi. Fotografia a suscitat un val de comentarii pe reţelele de socializare. Dacă aşa va arăta lumea de mîine, înseamnă că intrăm într-o epocă de o mare tristeţe, sau mai bine zis înseamnă că lumea creată de om pînă acum este pe cale de a fi distrusă.

Imaginea pare extrasă dintr-un film suprarealist, dintr-o lume a lui Orwell, a unor dictaturi viitoare. Cînd vezi nişte copii de şapte sau opt ani în curtea unei şcoli, fiecare cuminte în pătratul lui trasat cu cretă pe beton, nu se poate să nu te întrebi: ce lume le pregătim celor care vin după noi? Si mai ales, nu cumva ceea ce noi consideram normal, de exemplu să se atingă copiii în curtea şcolii, va deveni curînd noua interdicţie, noua aberaţie, noua anormalitate? Poate că o lume anormală se profilează în faţa noastră, inumană, aseptică, marcată de glaciaţiuni culturale. Unii comentatori lansează conceptul de sistem totalitarism sanitar. Deseori s-a discutat despre raportul dintre democraţie şi securitate, şi unii specialişti au spus că în viitor, pentru a avea mai multă securitate, oamenii vor trebui să renunţe la libertate, sau la unele din libertăţile de astăzi.

Oare în viitor va trebui să renunţăm la libertate în numele sănătăţii? În Franţa, în orice caz, se derulează o vehementă dezbatere în jurul depistării numerice a bolnavilor de coronavirus.  La sfîrşitul lunii martie un scriitor francez Iegor Gran publica un articol în cotidianul Libération în care spunea: „Domnule preşedinte, ia nu ne mai infantilizaţi atît!” El lansa de fapt un semnal de alarmă în privinţa unei alte tendinţe: pe fond de pandemie statul se poartă cu cetăţenii ca şi cum ei ar fi nişte copii. Îi ameninţă cu noi perioade de carantină dacă nu respectă regulile de distanţare socială, îi ameninţă cu supravegherea continuă, în unele ţări cum ar fi China există deja un sistem de note de bună purtare pentru cetăţeni…

Oricît de mult contează sănătatea publică, merită să ne îngrijorăm şi în legătura cu o posibilă instaurare în viitor a unei dictaturi sanitare.