Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Este criza sanitară o ocazie istorică pentru a „schimba totul?”

capture_decran_2020-05-18_a_19.22.39.png

Şantier oprit în Franţa din cauza epidemiei.
Şantier oprit în Franţa din cauza epidemiei.
Image source: 
JOEL SAGET AFP/ France 24

În Franţa, liderul ecologist Yannick Jadot declară, într-un interviu acordat cotidianului Libération, că relansarea vechiului model de societate care a dus la pandemie ar fi o formă de inconştienţă. În pofida acestui avertisment, precum şi al altora de acelaşi gen, reluarea activităţii are loc mai peste tot în logica economică binecunoscută.

Francezii au acest dicton des citat: promisiunile îi privesc doar pe cei care le ascultă, nu şi pe cei care le fac. Adaptat la situaţia actuală, dictonul ar suna cam aşa: milioane de oameni speră că perioada post-Covid-19 va fi altfel, şi acest lucru este justificat, ceea ce nu înseamnă încă că speranţa se poate şi concretiza. Un plan B universal de schimbare a modului de producţie şi consum nu există.

Citez din ce spune liderul ecologist: „Chiar dacă noi, ecologiştii, denunţăm de multă vreme această globalizare împinsă pînă la absurd, competiţia tuturor împotriva tuturor şi distrugerea mediul înconjurător, nu am crezut totuşi că noi toţi am devenit atît de vulnerabili pe planetă. Trebuie să imaginăm soluţii noi adaptate speranţelor cît şi temerilor. Există puţine ocazii în istorie cînd putem decide în ce fel de societate vrem să trăim.”

Iată o întrebare cheie care revine în multe dezbateri şi editoriale. Este această pandemie un moment cheie al istoriei în care putem schimba totul? În prelungirea acestei întrebări unii comentatori cred că o criză socială globală, deci un fel de revoltă planetară împotriva actualei forme de capitalism, ar putea deschide o nouă pagină de istorie. Euro-deputatul francez Yannick Jadot consideră de altfel că întreaga stîngă franceză ar trebui să se unească acum pentru a profita de acest moment social favorabil schimbării.

Diametral opusă este însă o altă teorie, pe care o nuanţează deseori publicaţii cum ar fi revista Le Point sau L’Express în Franţa. Dacă vrem să ieşim din actuala criză, tot pe globalizare şi pe liberalism trebuie să mizăm, spun aceşti teoriticieni.

Jurnalistul Luc de Barochet declară, în le Point, că democraţiile liberale au şi marcat un punct important în meciul geopolitic dus cu regimurile autoritare şi cu cu liderii populişti. Despoţii, spune el, precum şi populiştii vor ieşi slăbiţi din această criză.

În ton cu acestă analiză, avocatul Nicolas Bavarez afirmă, tot în Le Point, că ieşirea din criza sanitară şi economică actuală nu se va putea face prin protecţionism, etatism, cheltuieli publice excesive şi măriri de impozite. Euro rămîne cheia de boltă a Europei şi a şansei pe care o mai are Europa de a conta în rîndurile marilor puteri. În acelaşi timp, mai arată Nicolas Bavarez, „cheia transformării Europei în mare putere este modernizarea Franţei.” Iar cheia modernizării Franţei este reforma statului. Citez din articol, „Paralizia, lipsa de eficienţă, şi datoria publică excesivă constituie primul risc pentru securitatea cetăţenilor şi suveranitatea naţiunii.”

Pentru a rezuma, două căi se deschid în faţa francezilor dar şi a lumii: revoluţia sau reforma. Revoluţiile sunt întotdeauna sîngeroase, imprevizibile şi duc în mod inevitabil la haos înainte de a provoca eventual un salt istoric. Reformele sunt întotdeauna interminabile, nepopulare şi epuizante înainte de a da roade.

Eixstă şi o cale de mijloc, dar necesită o inteligenţă colectivă pe care umanitatea nu o are în stoc.