
Special Paris
Carantină în fiecare an ca să reducem poluarea?
20200409_191216.jpg

Epidemia de coronavirus a pus mai bine de jumătate din omenire în carantină. Miliarde de persoane care nu au mai mers cu mașina sau cu trenul, care nu au mai zburat cu avionul, uzine care au funcționat la ralenti sau deloc, șamd. O paralizie care a dus inevitabil la o scădere impresionantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, emisii legate de activitatea umană.
Pe primele 4 luni ale anului în curs, între întâi ianuarie și întâi mai 2020, emisiile mondiale de CO2 au diminuat cu 8,6%, mai exact o scădere de peste o mie de milioane de tone în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. In momentul «vârfului» epidemiei pe care cercetătorii citați de Nature Climate Change îl estimează că a fost pe 7 aprilie, s-au evitat 17 milioane de tone de CO2, o diminuare cu 17 procente față de anul trecut.
Privite în detaliu, emisiile legate de transportul de suprafață și în particular de cel rutier au diminuat zilnic cu mai bine de o treime (36%). Au scăzut de asemenea de o manieră semnificativă emisiile din industrie și evident cele generate de sectorul aviației care au scăzut cu 60 de procente.
In medie, fiecare țară din lume și-a redus emisiile zilnice cu 26% la apogeul pandemiei. In Franța, unde restricțiile de circulație au fost extrem de severe, diminuarea este și mai importantă, 34% între 20 martie și sfârșitul lui aprilie. Comparativ pentru aceeași perioadă, în Europa scăderea a fost de maximum 27%, în SUA de aproape 32% iar în China 24 de procente.
Potrivit echipei de cercetători citați de Nature Climate Change, impactul carantinei asupra emisiilor din 2020 ar urma să marcheze cea mai mare scădere anuală de emisii de la al doilea război mondial încoace. In funcție de diversele scenarii de acum încolo și până la finele anului, scăderea pe 2020 ar putea fi de 7 procente. O scădere pe cât de spectaculoasă pe atât de puțin eficientă pe termen lung dacă nu se face nimic.
Intr-adevăr, ca să se atingă obiectivul fixat de Acordul de la Paris, și anume de a limita încălzirea climei la +1,5°C în raport cu era pre-industrială, oamenii de știință previn că ar fi necesară o carantină precum cea care a fost acum, în fiecare an până în 2030. In ritmul actual, adică fără carantină, temperaturiile cresc mult mai repede. Cu alte cuvinte, în timpul pandemiei criza climatică a continuat chiar dacă boala Covid a pus-o pe planul doi.
In aceste conditii, climatologii recomandă liderilor mondiali să pună în practică planuri de relansare economică pentru a atinge si obiectivele climatice, în particular în sectorul mobilitătii. Astfel, pentru orașe și periferiile lor, li se cere responsabililor să încurajeze mersul pe jos și cu bicicleta.