Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bruno Le Maire: Obiectivul dorit este suveranitatea economică a Franței

ministrul_francez_al_economiei_bruno_le_maire.jpg

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire.
Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire.
Image source: 
BERTRAND GUAY AFP/Archives

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire este foarte încrezător în acest moment căci industria repornește. Dar, costul financiar și uman este foarte mare iar unele societăți se vor închide, recunoaște el. 

Cabinetele de redresare a societăților atenționează însă că industria repornește cu comenzile ce au fost deja plasate înainte de criza declanșată de coronavirus, astfel că valul mare al disponibilizărilor este așteptat undeva în a doua parte a anului și va continua și în 2021. 

Statul francez a susținut economia în această perioadă de pandemie, cu 450 de miliarde de euro - sumă ce reprezintă 20% din Produsul Intern Brut. 

Urmează ca președintele Emmanuel Macron să anunțe săptămâna viitoare un plan de susținere a sectorului auto, puternic afectat de criza economică. 

Un ajutor pentru industria aeronautică va fi anunțat la începutul lui iunie iar un alt plan va fi pus la punct pentru sectorul construcțiilor.

Toate aceste măsuri, de care depind sute de mii de locuri de muncă, vor fi incluse într-un al treilea proiect de rectificare a legii finanțelor publice, ce va fi prezentat pe 10 iunie în Consiliul de Miniștri. 

 

Într-un interviu acordat Le Figaro, ministrul Economiei, Bruno Le Maire susține că este mândru de modelul francez în special când vede ceea ce se întâmplă în Statele Unite unde milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă. 

Situația nu este roz pentru toată lumea, recunoaște ministrul și dă exemplul Renault care, după opinia sa, se află într-o situație foarte dificilă. Grupul a cerut un împrumut garantat de stat de 5 miliarde de euro dar ministrul încă nu l-a semnat. Căci pune anumite condiții: dezvoltarea de mașini electrice pe de o parte iar pe cealaltă - activitatea tehnologică să aibă loc cu precădere în Franța și nu în alte state.

Suveranitatea economică a Franței este obiectivul anunțat de ministrul Economiei, stabilit împreună cu președintele Emmanuel Macron și cu premierul Edouard Philippe.

 

Ministrul promite să nu relanseze economia prin creșteri de taxe și impozite. Din contră, susține el, fabricile ar putea fi ajutate să fie readuse în Franța, prin diminuarea impozitelor. 

În schimb, merge in continuare pe ideea că este nevoie de un acord internațional pentru taxarea giganților internetului precum și stabilirea unei taxe pe carbon la frontierele Uniunii Europene. 

 

În interviul acordt publicației Le Figaro ministrul a fost întrebat și dacă nu are  probleme de conștiință în privința datoriilor cumulate de Franța în această perioadă. Relansarea activității și revenirea pe creștere este calea pentru a plăti această datorie, este de părere ministrul. 

 

Până una alta publicația Le Monde s-a uitat care este situația din teren.  Tsunamiul provocat de pandemia de coronavirus începe să se facă serios simțit în industria franceză, scriu jurnaliștii publicației. 

 

Cele opt săptămâni de carantină impuse în Franța, timp în care industria a fost oprită, au costat 120 de miliarde de euro economia franceză dintre care 40 de miliarde vor trebui achitate de societăți. O sumă imensă ce se va traduce prin inevitabile desfințări de posturi, potrivit economiștilor. Aceștia se tem că situația se va înrăutăți în lunile următoare căci acum diverse societăți sunt ținute încă în viață de stat.

Pe de altă parte, încă se lucrează pentru comenzile ce au fost plasate înainte de venirea pandemiei iar noile comenzi, cel mai probabil, vor întârzia să apară.

 

Și, va veni și timpul falimentelor și a disponibilizărilor, recunoaște ministrul Bruno Le Maire. 

 

În cabinetele specializate în redresarea ori în restructurarea companiilor, constatarea ministrului Economiei este deja împărtășită de mai mult timp: ”dosarele pe care le tratăm în prezent sunt dosare ale unor societăți care se aflau în dificultate înainte de criză și care s-ar fi desființat oricum”, precizează Cédric Colaert, cofondatorul cabinetului de consiliere în restructurare Eight Advisory. 

Dar, valul va veni în august ori septembrie, când toate dispozitivele de ajutorare - precum șomajul parțial, nu vor mai fi acordate, estimează Arnaud Marion, specialist în management de criză. El crede că tensiunea se va întinde și în 2021. Apoi, avertizează el, trebuie ținut cont de și problemele datoriei. 

La 21 mai, un împrumut total de 80 de miliarde de euro a fost acordat în beneficiul a aproape jumătate de million de societăți franceze. 

 

Tornada s-a abătut la scară mondială în sectorul aeronauticii. Mii se salariați francezi încă nu și-au început munca în acest sector ori lucrează de la distanță. 

Iar companiile care asigură serviciile pentru constructorii de avioane nu mai înregistrează comenzi. Airbus și-a redus cu 30 % activitatea, pe termen lung - spune compania.

O altă victimă a opririi transportului aerian este societatea Jet Aviation aflată în Alsacia și care se ocupă de mentenanța avioanelor. 300 de salariați dintr-un total de 1 200 ar putea să rămână fără un loc de muncă, susține administrația. 

 

Un alt sector puternic afectat este cel auto. Peste 50 000 de salariați numără acest sector iar vânzările de mașini s-au prăbușit în întreaga Europă. 

 

Dacă Toyota și-a reluat producția franceză la finele lui aprilie, Renault anunță că ia în calcul închiderea a patru platforme industriale în Hexagon. Bruno Le Maire susține că va semna împrumutul garantat de stat, de 5 milliards de euro, cerut de Renault, după ce i se va prezenta strategia grupului. 

 

Până atunci, pe fondul lipsei de comenzi, uzinele Renault funcționează la capacitate redusă. Toate speranțele sunt puse într-un viitor electric - grupul a investit mai multe milioane de euro pentru a putea demara producția mașinilor electrice în prima parte din 2021.  

În siderugie, ArcelorMittal funcționează la 65% din capacitate grație unor comenzi ce au fost făcute înainte de criză. 

 

În petrochimie, la Donges, rafinăria Total - care are până la 2000 de salariați, înregistrează de asemenea o activitate redusă pe fondul scăderii comenzilor. 

Pentru consilierul Thierry Millon, de la cabinetul de consiliere Altares Dun & Bradstreet - nu toată lumea va putea fi salvată iar statul, după părerea sa, ar face bine să se concentreze pe societățile care au capacitatea să fie pe propriile picioare la un moment dat căci, atenționează el, banul care va ajunge la companiile care și înainte de criză mergeau prost, este un ban care nu va fi investit în altă parte.