Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua copilului: Covid-19 i-a ocolit pe copii dar le ameninţă viitorul

capture_decran_2020-06-01_a_12.46.16.png

Image source: 
iStock / SanyaSM

Ziua Internaţională a Copilului este sărbătorită în acest an în contextul unei crize economice mondiale provocată de pandemie şi al multor incertitudini legate de revenirea la normal. Noul virus Covid-19 nu i-a „atacat” direct pe copii, dar le-a perturbat existenţa cotidiană şi multora s-ar putea să le ameninţe parcursul şcolar şi dezvoltarea individuală în anii următori.

Copiii au calitatea de a uita repede unele evenimente nefaste. Viaţa este întotdeauna mai puternică iar vîrsta copilăriei este şi cea a tuturor descoperirilor. Pentru mulţi copii de pe planetă, mai ales pentru cei care au fost bine protejaţi de părinţii lor, carantina şi pandemia s-ar putea să se şteargă treptat din memoria lor. Din păcate pandemia a agravat inegalităţile sociale şi milioane de părinţi şi-au pierdut locurile de muncă. În aceste familii s-ar putea ca efectele pandemiei să fie mai grave, să se prelungească şi să-i afecteze şi pe copii.

Deja, în materie de educaţie, această primăvară, pentru mulţi copii, a însemnat o gaură neagră sau, în cel mai bun caz, o pierdere de ritm.

Mulţi copii au descoperit pentru prima dată, în această primăvară a anului 2020, ce înseamnă moartea şi doliul imposibil, pentru că şi-au pierdut bunicii şi nici n-au avut voie să asiste la înmormîntarea lor…

Precaritatea şi stresul riscă să afecteze multe familii în anii viitori. Părinţii aflaţi la şomaj vor trăi stresul căutării unor noi locuri de muncă, iar în multe ţări li se spune deja adulţilor că vor trebui să lucreze mai mult pentru recuperarea avuţiilor naţionale pierdute în timpul carantinei.

Pe lîngă aceste probleme noi, UNICEF (Fondul internaţional al Naţiunilor Unite pentru Copii) avertizează că milioane de copii rămîn confruntaţi şi cu problemele mai vechi. Pentru tranşa de vîrstă între 1 şi 5 ani, un copil din trei suferă fie de malnutriţie, fie de obezitate. Pentru tranşa de vîrstă cuprinsă între 6 luni şi 2 ani, doi copii din trei nu consumă alimente de natură să le asigure o creştere armonioasă şi dezvoltarea creierului, se arată într-un raport UNICEF. Globalizarea a avut efecte pozitive în multe ţări, unde milioane de oameni au ieşit din sărăcie, dar a favorizat şi apariţia unor industrii alimentare sinistre care nu ţin cont de calitate ci doar de profit, iar familiile sărace şi copiii din lumea a treia sunt principalele victime.

Din ce în ce mai clar se profilează la orizont un deziderat: cum să facem să-i hrănim sănătos pe copii într-un context de aparentă opulenţă. „Copiii care mănîncă prost vor avea o viaţă dificilă” – am citat o declaraţie a unei specialiste, Henrietta H. Fore, directoare generală a UNICEF-ului din 2018. Tot ea atrage atenţia că tot mai multe mame renunţă să-şi mai alăpteze copiii, ceea ce perturbă deseori de la bun început alimentaţia copilului.

Imaginea cea mai dramatică a globalizării este atunci cînd vezi că ţările sărace încep să aibă cel mai mare număr de copii obezi. Este semnul unei inegalităţi alimentare alarmante pe planetă, şi semnul că alimentele cele mai proaste (dar şi cele mai ieftine) conţinînd mai cantităţi de grăsime şi zahăr, se duc spre emisfera sudică, în regiunile mai defavorizate.

Viitorul copiilor riscă să fie afectat şi din cauza perturbărilor climaterice şi a catastrofelor ecologice provocate de modelul economic ultraliberal de producţie, comerţ şi consum. În context de pandemie numeroase voci afirmă că acum este momentul să schimbăm ceva, să ne schimbăm comportamentele, din multe motive raţionale, unul dintre ele fiind şi protecţia copiilor noştri.