Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron: „Franţa nu va şterge din istoria ei nici un nume şi nu va demonta nici o statuie”

capture_decran_2020-06-15_a_18.42.03.png

Jean-Baptiste Colbert, ministru al regelui Ludovic al XIV-a este contestat astăzi de mişcările anti-rasiste pentru că ar fi legiferat în privinţa comerţului cu sclavi.
Jean-Baptiste Colbert, ministru al regelui Ludovic al XIV-a este contestat astăzi de mişcările anti-rasiste pentru că ar fi legiferat în privinţa comerţului cu sclavi.
Sursa imaginii: 
France 24

În timp ce pe alte continente, cum ar fi America latină,  coronavirusul rămîne virulent şi cazurile de contaminări cresc, Europa se declară victorioasă, cel puţin pentru moment, în războiul său sanitar împotriva virusului Covid-19. Frontierele se deschid în marea lor majoritate în interiorul spaţiului Schengen, maşina economică europeană este relansată cu infuzii masive de bani publici. În Franţa preşedintele Emmanuel Macron a prezentat duminică 14 iunie strategiile pentru perioada următoare, cu un accent special pe ideea de independenţă economică.

Francezii pot respira, în sfîrşit, uşuraţi, şi-şi pot regăsi reflexele de dinainte de epidemie, inclusiv arta de a trăi. Restaurantele, barurile şi cafenelele se redeschid peste tot, şcoala (cu excepţia liceelor) redevine obligatorie de pe data de 22 iunie. Numărul de rezervări pentru vacanţele de vară creşte în mod satisfăcător, ceea ce înseamnă că sectorul turistic se va redresa, chiar dacă pe teritoriul Hexagonului străinii vor fi mai puţini anul acesta decît în anii trecuţi. Duminină 14 iunie bilanţul pe ultimele 24 de ore în ce priveşte epidemia era de 9 morţi şi 869 de persoane în secţiile de reanimare. O veste bună, dacă ţinem cont că în momentele cele mai dificile ale crizei sanitare, în luna aprilie, de exemplu, bilanţul era uneori de o mie de morţi în 24 de ore şi de 7000 de persoane în reanimare.

În alocuţiunea sa televizată de duminică seară preşedintele Emmanuel Macron s-a declarat optimist dar a lansat şi apeluri la prudenţă. Cotidianul de stînga Libération îi reproşează că s-a autofelicitat pentru modul în care executivul a condus bătălia împotriva coronavirusului. Şi este adevărat că şeful statului şi-a acordat o notă mai degrabă bună legată de gestiunea sa, deşi în prezent sunt depuse numeroase plîngeri împotriva executivului căruia i se aduc multe reproşuri. Seful statului a încercat însă, prin anunţurile făcute, să-i mobilizeze pe francezi pentru etapa următoare, iar aceasta va fi una a reconstrucţiei economice. Discursul său a fost scrutat cu atenţie de observatori marea întrebare fiind dacă şeful statului va efectua un viraj la stînga sau la dreapta.

Din ceea ce a spus însă Macron rezultă mai degrabă ideea de sinteză. Cînd spune că Franţa trebuie să-şi recupereze independenţa economică, Emmanuel Macron este suveranist. Cînd spune că economia trebuie să ţină cont de protecţia mediului înconjurător şi să fie solidară, preşedintele răspunde exigenţelor ecologiştilor şi ale stîngii. Cînd precizează că impozitele nu vor fi mărite, că francezii ar trebui să lucreze ceva mai mult şi că este necesară o descentralizare mai mare, şeful statului se pune bine cu dreapta şi cu patronii… 

Emmanuel Macron califică însă drept un viraj istoric faptul că Europa se implică în redresarea ecnomiei printr-un sistem de mutualizare a datoriilor, ceea ce este efectiv fără precedent. De notat că Franţa face şi ea un efort istoric deblocînd 500 de miliarde de euro pentru a-şi repune pe linia de plutire economia. „În cîte ţări din lume s-au putut lua astfel de măsuri?” s-a întrebat preşedintele francez adăugînd: „avem o mare şansă şi ea pune în lumină forţa statului nostru şi a modelului nostru social”.

Un economist celebru, Thomas Piketty, îi reproşează însă lui Emmanuel Macron că, de la izbucnirea epidemiei, preferă intervenţiile televizat monologate în loc să răspundă întrebărilor puse de jurnalişti. Ori, mai spune Thomas Piketty, buna funcţionare a democraţiei presupune întreţinerea acestui tip de dialog cu presa, şi îl dă ca exemplu pe Donald Trump care, aşa contestat cum e, răspunde mai des întrebărilor puse de jurnalişti.

Foarte aşteptată era intervenţia lui Emmanuel Macron şi în privinţa chestiunilor legate de rasism, într-un moment cînd în Franţa unii militanţi acuză statul şi poliţia de rasism sistematic. Preşedintele francez adoptă o poziţie clară: intransigenţă faţă de rasism, dar intransigenţă şi faţă de separatism, faţă de încercările de a impune comunitarismul în Franţa, faţă de tentativele de  secesiune culturală bazată pe criterii religioase sau etnice. O anumită frază pronunţată de Macron va fi, cu siguranţă, mult comentată în viitor: Republica franceză nu va şterge nici o urmă şi nici nu nume din istoria ei, şi nu îşi va desprinde de pe soclu nici o statuie.

Un mod de a spune că Franţa nu va ceda unor acuzaţii nefondate şi nici isteriei emoţionale şi de grup, atît de uşor de întreţinut astăzi prin reţelele de socializare.