Pianista Mara Dobrescu la Roque d’Anthéron 2020: E un festival cu un public foarte exigent, unde aproape toți cei din sală sunt mari melomani

Mara Dobrescu: Este o foarte mare bucurie. Știm cu toții cât de faimos este acest festival, cât de mulți artiști fantastici au trecut pe scenele acestui festival. Desigur, mă simt onorată și flatată de faptul că René Martin, pe care l-am întâlnit anul trecut, m-a invitat la cunoscutele Folle Journée de Nantes. În cadrul acestui festival am prezentat programul ultimului meu disc, Soleils de nuit. Anul acesta René Martin m-a invitat la Roque d'Anthéron și vă dați seama că după această perioadă de câteva luni, fără a putea urca pe scenă, capătă și mai mult sens faptul de a mă regăsi în fața publicului într-un cadru atât de minunat ca acela al festivalului de la Roque d'Anthéron.

Vasile Damian: Ce înseamnă pentru un pianist acest festival de la Roque d'Anthéron, care, dacă nu mă înșel, este la a 40-a ediție anul acesta?

M.D: Întâlnirea cu o multitudine de pianiști din lume. Am văzut nume care sunt pentru mine exemple, dar desigur și pentru publicul amator de pian, al repertoriului pianistic și nu numai. Sunt și concerte de muzică de cameră. Această întâlnire reprezintă foarte mult și știm că aproape toți din sală sunt foarte mari melomani. Și poate și exigența este și mai mare.

V.D: Înainte de a merge în sudul Franței la Roque d'Anthéron sunteți invitată să concertați la Festivalul Image Sonore din Burgundia, unde veți concerta pe 18 iulie. 

M.D: Pe 18 iulie este primul concert după această perioadă de pandemie. Este un festival în care toate concertele vor avea loc în aer liber, într-un cadru natural foarte frumos.

V.D: Ultima oară când am vorbit cu dumneavoastră, când am făcut un interviu, era despre spectacolul, concertul-lectură de la Paris în jurul unor texte de Eugen Ionescu și poeme de Marin Sorescu citite de actorul Denis Lavant și însoțit de dumneavoastră la pian. Cum a continuat acest spectacol? Ce viață a avut el ulterior, după ce a fost prezentat în cadrul Sezonului cultural Franța România?

M.D: Da, a avut o poveste foarte frumoasă și povestea continuă. Într-adevăr, a început grație Sezonului Franța România, iar după aceea am reușit să îl prezentăm timp de o săptămână la celebrul teatru din Paris, Le Lucernaire. Am fost fost foarte uimiți și bucuroși că toată această săptămână de reprezentații a fost absolut sold out în ciuda grevelor. Atunci, în Franța eram în pline greve. A avut un foarte mare succes. Pe scenă sunt două percuționiste, Elisa Humanes și Hélène Colombotti sau Salomé Bonche care o înlocuiește, eu la pian și fantascticul Denis Lavant pe scenă. Avem regia de către Volodia Serre de la Comedia Franceză. După această săptămână în care spectacolul a fost văzut la Paris ni s-au oferit alte posibilități. L-am oferit publicului și la Opera din Limoges. Ar fi trebuit să îl prezentăm și la teatrul din Vesoul, dar din cauza condițiilor și a pandemiei a fost anulat. Dar vom putea prezenta din nou proiectul în ianuarie și februarie în Franța, la teatrele din Dreux și Vesoul. Mă bucură foarte mult acest lucru. După cum vă spuneam și în interviul trecut, sunt texte pe care le-am citit în casa părintească. Aveam 16 ani pe atunci și m-au făcut să vibrez într-un anume fel, să simt că aceste texte reprezentau ceva foarte important pentru mine. Iată că după mulți ani am reușit, în sfârșit, să creăm un obiect artistic, să îl putem prezenta publicului. Bucuria mea cea mai mare e că textele lui Eugen Ionescu sunt de acum foarte cunoscute, cu toate că acesta mai puțin, deoarece nu este teatrul lui Ionescu, ci un text autobiografic. Dar mă bucur foarte mult să prezint textele lui Marin Sorescu, care e mai puțin cunoscut în Franța. Asta este ca o misiune pentru muziciana și artista care sunt.

V.D: Să revenim pe final la concertul din 17 august de la Roque d'Anthéron. Am văzut în program că acolo veți interpreta Debussy și Beethoven. Cum ați ales acest repertoriu, de ce cei doi?

M.D: Beethoven și Debussy au trăit la un moment de trecere dintr-un secol în altul. Fiecare a încercat să găsească un nou drum. Ambii au refuzat să intre într-un vechi costum și au încercat să caute drumul și formula cea mai justă în a exprima muzica lor. Sunt doi compozitori la care simțim că fiecare notă este de o sinceritate absolută. Cum vă spuneam, la festivalul La Folle Journée de Nantes, am prezentat discul meu, Soleils de nuit. Ca o prelungire a acestui program, anul acesta rămân un pic cu capul în stele și voi începe cu Suita solo piano de Debussy, o lucrare de tinerețe, după care voi intrepreta Clair de Lune de Debussy, după care voi trece la Sonata Clair de Lune op. 27 nr.2 de Beethoven. Și voi încheia cu fantastica Opus 110 de Beethoven. Pentru mine este cumva simbolică această sonată cu acest recitativ. După acest recitativ este o fugă foarte bine construită și din nou o cădere în suferință. E foarte frumos că la sfârșitul acestei sonate fuga este reluată, însă invers. Este inversată. Aceast fapt face să ajungem la triumful sonatei opus 110 și îmi place această idee cum că de multe ori, văzând lucrurile din alt punct de vedere, se găsește soluția. Îmi place această idee simbolică, faptul că am trecut printr-o perioadă de suferință, în care am simțit timpul total altfel și sperăm că, precum în sonata 110, vom reuși să învingem și mai ales muzica să meargă mai departe cu noi, să ne ajute să ne putem înălța deasupra greutăților și să le învingem cu muzica alături de noi.

V.D: De curiozitate și fără niciun reproș din partea mea, de ce nu ați vrut să interpretați ceva de Enescu, mai ales că am văzut că o să fie într-o seară și Enescu la Roque d'Anthéron în interpretarea lui Sélim Mazari?

M.D: Mă faceți să dezvălui ceva ce un artist în mod obișnuit nu-l dezvăluie. Am prevăzut ceva pentru bis. Publicul va descoperi în acea seară. Enescu este întotdeauna în sufletul meu. De data aceasta, fiind an Beethoven, am vrut ca Beethoven să fie prezent. Dar, deja și în discul pe care l-am înregistrat și în programele pe care le-am susținut după apariția discului, este prezent și Lipatti și Enescu. Întotdeauna mă bucur foarte mult să prezint aceste lucrări. De data aceasta gândul a fost mai mult spre Debussy și Beethoven, însă Enescu va fi prezent pe scena de la Roque d'Anthéron, dar nu trebuie dezvăluit secretul.

N.B. Biletele pentru ediția 2020 vor fi puse în vânzare începând cu data de 25 iunie, printre altele, pe site-ul festivalului:

http://www.festival-piano.com/fr/accueil/bienvenue.html